Kievul și Chișinăul au avansat semnificativ în direcția aderării la Uniunea Europeană, după ce, pe 15 iunie, statele membre au convenit unanim să deschidă primul capitol formal de negociere pentru ambele țări, conform informațiilor oferite de Politico.
Decizia a fost blocată timp de mai mulți ani de fostul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orbán, care s-a opus aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Candidaturile Ucrainei și Republicii Moldova sunt interconectate politic, ceea ce înseamnă că una nu poate avansa fără cealaltă.
Atât Ucraina, cât și Republica Moldova își propun să accelereze procesul de aderare la UE. Vicepremierul ucrainean, Taras Kachka, a declarat pentru Politico, la începutul acestei luni, că Kievul intenționează să deschidă toate cele șase clustere de negociere până la jumătatea lunii iulie.
Însă, acest calendar este acum amenințat, întrucât Ungaria s-a opus, marți, trimiterii unei scrisori către Consiliul European și Comisia Europeană, în numele celor 27 de state membre. Această scrisoare ar fi stabilit o poziție comună a capitalelor europene. Ungaria a fost singura țară care a contestat această măsură, care necesită aprobată unanim de toate cele 27 de state și care va fi discutată din nou săptămâna viitoare, conform a două surse diplomatice citate de Politico.
Acest demers reflectă poziția rezervată a premierului Péter Magyar față de aderarea Ucrainei.
Deși Magyar nu s-a opus deschiderii primului cluster pentru Ucraina, guvernul său a insistat ca formularea „cât mai curând posibil”, referitoare la aderarea Kievului la UE, să fie exclusă din concluziile unei reuniuni recente a liderilor europeni desfășurate la Bruxelles, conform unui diplomat.
La finalul reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută, Magyar a subliniat că Ungaria nu susține accelerarea deschiderii tuturor clusterelor de negociere pentru Ucraina.
„Există în total șase clustere și nu considerăm că deschiderea tuturor simultan este o idee bună. Pe de o parte, pentru că cerneala de pe primul nici măcar nu s-a uscat încă. Pe de altă parte, pentru că ar transmite un mesaj greșit țărilor din Balcanii de Vest, precum Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord, care depun eforturi de ani de zile pentru aderarea la UE”, a declarat Magyar.
