Impactul amabilității excesive asupra relațiilor interumane
Mulți adulți care au fost crescuți să fie amabili au învățat de tineri că a solicita ceva le-ar putea afecta relația cu părinții lor. Aceștia deveneau astfel copii care mențineau armonia în familie, indiferent de costurile emoționale. Își dezvoltau abilitatea de a citi atmosfera dintr-o încăpere, anticipând nevoile adulților din jur înainte ca aceștia să realizeze că ceva nu era în regulă.
Aceste strategii de adaptare au permis menținerea afecțiunii părinților, esențială în perioada copilăriei, conform unor studii recente. La maturitate, însă, mulți dintre acești indivizi ajung să nu mai știe ce își doresc cu adevărat.
Amabilitatea și relațiile superficiale
Întrebați despre preferințele lor, adesea răspund că nu contează, iar când cineva întreabă cum se simt, afirmă că totul este bine, chiar și atunci când nu este. Această abordare le facilitează formarea de relații, deoarece cei din jur se simt confortabil în prezența lor. Colegii și prietenii îi caută datorită atitudinii lor lipsite de pretenții și disponibilității constante.
Cercetările sugerează că persoanele agreabile își oferă resursele emoționale fără a primi la fel de mult înapoi. Acest dezechilibru devine, în timp, greu de corectat, chiar și atunci când persoana dorește schimbări. Solitudinea acestor indivizi nu provine din absența oamenilor din viața lor, ci din lipsa unei conexiuni autentice. Fiecare moment de disconfort ignorat închide o mică ușă către o mai bună înțelegere din partea celorlalți.
Semnele singurătății emoționale
Adulții care manifestă aceste trăsături se descriu adesea ca fiind epuizați, nu neapărat singuri. Deși afirmă că au mulți prieteni, nu au pe nimeni la care să apeleze în momente de nevoie. Studiile au asociat singurătatea cronică cu markeri inflamatori și cu un nivel crescut de stres în organism.
Consumul excesiv de seriale, făcut în solitudine, este un alt semn frecvent întâlnit. De asemenea, zâmbetele forțate în cadrul conversațiilor de grup dispar rapid atunci când persoanele rămân singure.
Rolul celor din jur în sprijinul acestor persoane
Psihologii sugerează că apropiații ar trebui să pună întrebări de două ori, și nu doar o singură dată, atunci când primesc răspunsuri evazive. Este benefică reluarea discuțiilor despre subiecte pe care persoana le-a evitat anterior. O atenție constantă, discretă, poate ajuta aceste persoane să învețe că nevoile lor nu îi îndepărtează pe ceilalți. Procesul este gradual, iar confortul emoțional se dezvoltă treptat. Nu este necesar să devină brusc mai exigente, ci doar să fie cu adevărat observate de cei din jur.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
