O nouă analiză realizată de Severe Weather Europe semnalează apariția unei anomalii în Oceanul Indian, coincizând cu intensificarea fenomenului El Niño în Oceanul Pacific. Această anomalie, numită Dipolul Oceanului Indian (IOD), se manifestă atunci când diferența dintre temperaturile apei din partea vestică și estică a oceanului devine suficient de mare pentru a afecta circulația atmosferică tropicală.
Contextul fenomenelor climatice
Conform scenariului analizat, IOD se așteaptă să evolueze spre o fază pozitivă în această toamnă și să persiste până la începutul iernii. Combinația dintre IOD și El Niño ar putea acționa ca un „motor” atmosferic comun, având un impact asupra curentului-jet și a traseelor sistemelor de joasă presiune din emisfera nordică.
Cu toate acestea, există incertitudini referitoare la evoluția IOD. Biroul australian de Meteorologie a menționat, în actualizarea din 31 iulie, că fenomenul se află încă într-o fază neutră, deși modelele sugerează formarea unui IOD pozitiv. Agenția consideră că valori de peste +0,4°C sunt caracteristice unei faze pozitive.
El Niño: un fenomen în intensificare
Un semnal mai clar vine din Pacific, unde NOAA confirmă că El Niño este deja activ și se intensifică. Cea mai recentă evaluare estimează o probabilitate de 97% ca fenomenul să continue până la începutul primăverii 2027 și o probabilitate de 81% ca în perioada octombrie-decembrie 2026 să atingă categoria „very strong” (foarte puternic). Dacă se confirmă, acest eveniment ar putea fi unul dintre cele mai intense El Niño înregistrate după anul 1950.
Termenul „Super El Niño”, menționat în analiza Severe Weather Europe, este unul informal și nu reprezintă o categorie meteorologică standardizată. Totuși, prognozele sugerează o încălzire excepțională a Pacificului tropical și posibilitatea unui eveniment de intensitate foarte mare.
Impactul asupra Europei
Europa nu este afectată direct de El Niño, precum America de Nord sau regiunile tropicale. Influența ajunge aici indirect, prin modificarea circulației atmosferice deasupra Pacificului, Americii de Nord și apoi Atlanticului.
Analiza indică faptul că asocierea dintre un El Niño foarte puternic și un IOD pozitiv poate amplifica sistemele de joasă presiune din Atlanticul de Nord și poate favoriza o circulație mai intensă dinspre vest către Europa.
Pentru iarna decembrie 2026 – februarie 2027, prognoza ECMWF sugerează o presiune mai ridicată în sudul Europei și o presiune mai scăzută în nordul și nord-vestul continentului. Această divergență ar putea facilita pătrunderea mai frecventă a aerului atlantic către Europa.
Consecința ar fi o Europă predominant mai caldă decât media sezonieră, cu perioade alimentate de mase de aer mai blânde dinspre Atlantic. De asemenea, se preconizează precipitații peste normal în mai multe regiuni europene.
Datele climatologice de la Copernicus subliniază că efectul El Niño asupra Europei este cel mai pronunțat în timpul iernii, dar avertizează asupra variațiilor semnificative între diferitele evenimente El Niño din trecut. Astfel, existența unui El Niño puternic nu garantează condiții meteorologice specifice într-o anumită țară sau lună.
Ce ar putea însemna pentru România
În contextul României, cel mai semnificativ indiciu este legat de temperatură. Dacă prognoza pentru Europa se menține, există o probabilitate crescută pentru o iarnă cu temperaturi medii peste normal.
Aceasta nu înseamnă, însă, o iarnă fără ger sau zăpadă. Prognozele sezoniere reflectă media unei perioade extinse și nu exclud episoade de frig intens sau ninsoare.
În ceea ce privește zăpada, analiza sugerează că condițiile generale nu sunt favorabile pentru acumulări mari și persistente pe teritorii extinse ale Europei. Cele mai bune condiții ar putea fi în nordul și nord-estul continentului, precum și în regiunile montane din centrul Europei.
Pentru România, acest lucru ar putea însemna mai multe zile cu ploaie sau lapoviță în zonele joase, atunci când circulația atlantică aduce aer relativ cald. În schimb, Carpații ar putea beneficia de episoade semnificative de ninsoare în urma întâlnirii sistemelor de joasă presiune cu aer rece.
Este, însă, prematur să se stabilească dacă Bucureștiul, Moldova, Transilvania sau Dobrogea vor experimenta o iarnă cu mai multă sau mai puțină zăpadă decât de obicei. Prognozele sezoniere au limitări în ceea ce privește detaliile, iar ECMWF subliniază că estimările sale reflectă probabilități și abateri sezoniere, nu evoluția exactă a vremii în orașe specifice.
Primele indicii, nu verdictul pentru iarnă
Configurația actuală este semnificativă, deoarece El Niño are șanse mari să se intensifice înainte de iarna din emisfera nordică. Dacă și IOD trece într-o fază pozitivă stabilă, cele două fenomene ar putea amplifica modificările circulației atmosferice globale.
Pentru Europa și România, scenariul de urmărit în lunile următoare este acela al unei ierni predominant mai blânde, cu o influență atlantică mai puternică și cu momente de ninsoare legate de pătrunderea aerului rece.
Prognoza va deveni considerabil mai relevantă pentru România odată cu actualizările sezoniere din septembrie, octombrie și noiembrie, când modelele vor putea contura mai bine configurația circulației atmosferice europene și influențele din Atlanticul de Nord.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
