Declarațiile au fost emise cu câteva zile înainte de summitul NATO din 7-8 iulie, care va avea loc în Turcia, unde planificarea militară se va afla printre subiectele principale de discuție, conform Associated Press.
Europa a reușit să compenseze rapid reducerea contribuției Statelor Unite.
Conform generalului Grynkewich, în decurs de câteva săptămâni, statele europene membre NATO au acoperit majoritatea lacunelor apărute în urma deciziei Washingtonului din 3 iunie de a reduce o parte din resursele militare destinate Alianței în situații de criză.
Decizia Pentagonului a inclus retragerea unor capabilități, cum ar fi un portavion și navele sale de sprijin, avioane de realimentare în zbor și zeci de avioane de luptă, în contextul reorientării strategice a Statelor Unite către provocările din regiunea Indo-Pacific, în special cele legate de China.
În acest context, comandantul suprem al NATO a solicitat statelor europene să furnizeze Alianței mai multe echipamente militare și a început să evalueze opțiuni alternative pentru situația în care Europa ar fi atacată.
NATO caută soluții și pentru capabilitățile care nu sunt înlocuibile.
Generalul american a declarat că, în domeniile în care aliații europeni nu dispun de echipamente similare celor retrase de SUA, NATO analizează alternative care să asigure același efect operațional.
Acesta nu a oferit detalii cu privire la capabilitățile vizate.
Reducerea contribuției americane afectează Modelul de Forțe al NATO, care este mecanismul prin care Alianța stabilește forțele și echipamentele care pot fi mobilizate de cele 32 de state membre în timp de pace, în situații de criză sau în cazul unui conflict.
Planul definește resursele militare care pot fi alocate comandanților NATO, etapizat, în primele șase luni ale unui eventual război.
Aliații au început rapid să caute soluții.
Decizia Pentagonului a surprins o parte dintre aliații NATO, care au început imediat să își analizeze stocurile și capabilitățile pentru a identifica resurse suplimentare care ar putea fi utilizate în cazul unui atac asupra unui stat membru.
Marea Britanie, de exemplu, a crescut nivelul de pregătire pentru un al doilea portavion și pentru avioanele de luptă F-35, astfel încât să poată fi utilizate rapid în situații de urgență.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a minimalizat impactul reducerii contribuției americane și a afirmat luna trecută că amplasarea actuală a echipamentelor nu reprezintă un aspect esențial.
Conform acestuia, important este modul în care sunt distribuite responsabilitățile între aliați în eventualitatea activării planurilor de apărare ale NATO.
Rutte a exprimat convingerea că Statele Unite ar transfera din nou resurse importante către Europa în cazul unui conflict, așa cum au procedat anterior în timpul operațiunilor legate de războiul cu Iranul.
Oficialul a menționat și articolul 5 din Tratatul NATO, care stipulează că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților. Deși tratatul nu obligă statele membre să ofere sprijin militar, în practică este de așteptat ca majoritatea acestora să intervină în apărarea aliatului atacat.
