Un număr de 34 de deputați din Parlamentul European au solicitat conducerii Uniunii Europene să intervină în legătură cu decizia Bienalei de la Veneția de a permite participarea artiștilor ruși la ediția din 2026. Într-o scrisoare adresată joi Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Kajei Kallas, șefa diplomației europene, și lui Constantinos Kombos, ministrul de Externe al Ciprului, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, aceștia au cerut suspendarea finanțării europene pentru această expoziție internațională de artă.
În scrisoare, europarlamentarii au solicitat, de asemenea, impunerea de „măsuri restrictive” împotriva persoanelor și organizațiilor implicate în organizarea participării Rusiei la Bienala de la Veneția, inclusiv a pavilionului său oficial.
„Aceasta depășește cu mult o simplă controversă culturală. Este un test pentru Uniunea Europeană privind respectarea propriilor angajamente – față de Ucraina, față de valorile europene și față de statul de drept”, au subliniat semnatarii scrisorii.
Conflictul a fost reluat după ce Fundația Bienalei a anunțat oficial revenirea Rusiei, o decizie care contravine practicii recente. După începerea războiului din 2022, Rusia nu a mai fost prezentă la Bienală, iar multe instituții culturale europene au evitat colaborările cu artiști sau organizații susținute de statul rus. Deși nu s-a impus o interdicție oficială de către UE, presiunea politică a dus la excluderea Rusiei din evenimentele culturale majore.
Prin urmare, revenirea Rusiei anunțată pentru 2026 reprezintă prima participare de la începutul conflictului și marchează o schimbare semnificativă în poziția organizatorilor.
Decizia a stârnit critici din partea a mai mult de 20 de guverne europene, iar Comisia Europeană a avertizat că ar putea reconsidera finanțarea acordată acestui eveniment. Europarlamentarii solicită acum oprirea fondurilor europene, estimate la aproximativ 2 milioane de euro pe o perioadă de trei ani, argumentând că banii UE nu ar trebui să sprijine, „direct sau indirect”, o platformă care ar putea contribui la refacerea imaginii internaționale a Rusiei. Aceste fonduri acoperă costurile generale ale expoziției pentru mai multe ediții, nu doar pentru cea din 2026, iar suspendarea lor ar putea exercita o presiune semnificativă asupra organizatorilor.
„Argumentele politice, morale și juridice sunt clare. Ceea ce este necesar acum este acțiunea”, au declarat semnatarii scrisorii.
Organizatorii Bienalei au apărat decizia, afirmând că arta trebuie să rămână un spațiu de dialog, independent de conflictele politice. Totuși, autoritățile italiene s-au distanțat de această abordare. Ministrul Culturii, Alessandro Giuli, i-a cerut reprezentantei guvernului în conducerea Bienalei, Tamara Gregoretti, să demisioneze, acuzând-o că nu a informat autoritățile despre participarea Rusiei și că a susținut decizia, în ciuda sensibilității internaționale a subiectului.
Expoziția Internațională de Artă va avea loc între 9 mai și 22 noiembrie 2026.
În centrul acestei dispute se află o întrebare esențială: poate cultura să rămână neutră în timp de război? Organizatorii Bienalei consideră că da, în timp ce tot mai mulți lideri europeni susțin contrariul. Această controversă ar putea deveni un test pentru modul în care Uniunea Europeană își utilizează instrumentele financiare și politice pentru a susține pozițiile asumate în războiul din Ucraina, inclusiv în afara sferei economice sau militare.
