Analiza recentă a Băncii Centrale Europene (BCE) relevă o tendință generală de creștere a investițiilor la nivel european, cu un avans semnificativ în țări precum România, Letonia și Grecia. Acest impuls este generat în mare parte de fondurile europene și de programele de redresare economică.
Estimările arată că, în Uniunea Europeană, investițiile publice vor reprezenta aproximativ 3,8% din PIB în 2025. Totuși, există discrepanțe considerabile între diferitele state membre.
Cheltuielile pentru investiții publice în UE au crescut de la 3,1% din PIB în 2019 la 3,8% în 2025, valori care sunt comparabile cu cele din Japonia, SUA și Regatul Unit. În acest context, ratele investițiilor publice variază de la 7,3% din PIB în Letonia la 2,9% în Spania, cu România, Letonia și Grecia înregistrând cea mai mare creștere din 2019.
Proiecțiile Comisiei Europene sugerează că această tendință de creștere va continua, estimându-se că investițiile publice în UE vor ajunge la 4% din PIB în 2027.
În România, situația este și mai promițătoare. Investițiile publice au atins recorduri în ultimii ani, estimându-se că în 2025 acestea vor reprezenta aproximativ 7,2% din PIB, dublu față de media Uniunii Europene. O mare parte din aceste fonduri provine din surse europene, 56% din totalul investițiilor publice fiind finanțate astfel, ceea ce subliniază dependența țării de finanțarea externă.
Această creștere rapidă este crucială pentru a reduce decalajele economice față de statele din vestul Europei, însă se desfășoară într-un context bugetar complex, cu un deficit ridicat.
Investițiile publice sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung, în special în infrastructură și transport, care constituie cea mai mare parte a cheltuielilor din UE. În România, aceste eforturi au loc în paralel cu o consolidare fiscală dificilă, iar economiștii estimează că un nivel ridicat al investițiilor, de aproximativ 8% din PIB în 2026, ar putea sprijini revenirea economică.
Cu toate acestea, BCE subliniază că nu doar volumul investițiilor este important, ci și eficiența lor. În condițiile constrângerilor bugetare, statele trebuie să prioritizeze proiectele și să administreze resursele mai eficient. În România, acest lucru implică îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor europene și o gestionare mai bună a investițiilor publice, considerate esențiale pentru dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai.
Un aspect specific al investițiilor publice în România este transportul public. Conform Eurobarometrului, 51% dintre cetățenii UE sprijină creșterea investițiilor în transportul public urban, în timp ce 42% consideră că sunt necesare opțiuni mai bune de navetă. Economiștii BCE observă că eficiența infrastructurii de transport din UE este relativ scăzută, comparativ cu alte domenii, cum ar fi sănătatea și educația, iar reglementările rigide și managementul defectuos contribuie la acest fenomen.
Se estimează că, prin sporirea eficienței investițiilor în infrastructura de transport public, ar putea fi generate economii între 46 și 50 de miliarde de euro, având în vedere că aceasta reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor publice din UE.
Creșterea investițiilor publice a fost observată în 22 din cele 27 de țări ale UE între 2019 și 2024, ca urmare a proiectelor finanțate prin planul european de redresare Next Generation, care dispune de 800 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să depășească efectele pandemiei. Economiștii BCE subliniază că aceste cheltuieli ar fi mai productive dacă ar fi direcționate către investiții strategice, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării și modernizarea infrastructurii publice.
În medie, aproape 50% din cheltuielile publice din UE sunt destinate plăților de pensii, salariilor din sectorul public și dobânzilor, aspecte care sunt dificil de ajustat pe termen scurt. Slovacia, Polonia și Grecia alocă o pondere mai mare a cheltuielilor publice pentru infrastructura de transport, în timp ce Franța și Cipru se află la polul opus.
