Consiliul a realizat o analiză detaliată care a condus la formularea unei serii de propuneri menite să simplifice activitatea instanțelor judecătorești. Aceste propuneri vizează reglementări non-penale și au ca scop principal degrevarea sistemului judiciar.
Printre măsurile propuse se numără excluderea anumitor tipuri de cauze din competența instanțelor. Acestea includ:
- dizolvarea și radierea societăților;
- cererile necontencioase pentru înregistrarea, modificarea sau desființarea persoanelor juridice fără scop lucrativ, precum și eliminarea obligației de a ține registrele de evidență;
- înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea de activități în folosul comunității și eliminarea efectului suspensiv al plângerilor contravenționale, în special în cazurile de contravenții rutiere;
- renunțarea la procedura de încuviințare a executării silite pentru titlurile executorii obținute prin instanță și simplificarea acestei proceduri pentru alte titluri;
- partajarea responsabilităților de control în privința tutelei între autoritatea tutelară și instanțe, excluzând anumite cereri de curatelă din competența instanțelor;
- excluderea divorțului prin acord din competența instanțelor.
O altă propunere importantă este degrevarea judecătorilor de anumite atribuții, transferându-le personalului auxiliar de specialitate sau asistentului judecătorului.
În ceea ce privește modificarea competenței instanțelor judecătorești, se propun următoarele:
- revizuirea competenței teritoriale conform art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților;
- extinderea competenței judecătorilor stagiari în instanțe;
- reglementarea competenței judecătorului de supraveghere a privării de libertate de a decide asupra contestațiilor din penitenciar;
- adoptarea soluțiilor legislative din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la competența teritorială în litigiile de muncă;
- modificarea competenței exclusive a Curții de Apel București în materie de concurență și alte domenii legate de ANRE și Securitate.
Se intenționează, de asemenea, modificarea legislației privind taxele judiciare de timbru, prin actualizarea cuantumului acestora, astfel încât să nu fie afectat dreptul de acces la justiție, ținând cont de costurile procedurilor și de realitățile economice, precum și devalorizarea monedei naționale.
Alte propuneri vizează încurajarea justițiabililor de a apela la soluționarea alternativă a litigiilor, printre care se numără:
- acordarea de beneficii părților care au optat pentru soluționarea alternativă, precum restituirea parțială sau totală a taxei judiciare;
- aplicarea unor soluții similare pentru părțile care aleg administrarea probelor prin intermediul avocaților.
Modificările propuse includ și reglementări privind procesul civil, cum ar fi:
- revizuirea conținutului cererii de chemare în judecată și redactarea hotărârilor judecătorești;
- flexibilizarea desfășurării procesului civil, inclusiv posibilitatea de a schimba termenele prin rezoluție și facilitarea citării.
În plus, există propuneri pentru procedura specială a cererilor cu valoare redusă, care includ:
- utilizarea unui formular standardizat pentru cererea de apel;
- eliminarea dezbaterilor în apel, judecata având loc în camera de consiliu, cu excepția cazului în care o parte solicită o ședință publică.
Modificările în domeniul achizițiilor publice vizează:
- reintroducerea recursului ca cale de atac în litigiile de achiziții;
- atribuiția litigiilor ce decurg din contractele administrative instanțelor civile, pentru a reduce aglomerarea secțiilor de contencios administrativ.
Propunerile care vizează digitalizarea instanțelor includ:
- crearea unei baze de date comune pentru facilitarea comunicării soluțiilor;
- dezvoltarea programului informatic REJUST pentru automatizarea proceselor;
- implementarea procedurilor electronice pentru executarea silită.
Proiectul „Eliminarea factorilor pentru inflația de cauze” a generat propuneri legislative, inclusiv adoptarea unei proceduri pentru judecarea cauzelor repetitive.
Până la sfârșitul lunii februarie 2026, se preconizează consultări cu reprezentanții UNBR și alte profesii juridice pentru a discuta dificultățile care ar putea apărea în urma acestor reforme și pentru a definitiva mecanismele de normare și legislația secundară relevantă.
