Polonia se află într-o poziție nedorită în clasamentul deficitului bugetar, conform unei publicații recente a Comisiei Europene, care va oferi o imagine de ansamblu asupra politicii fiscale din Europa. În prezent, se poate susține că, din perspectiva creșterii deficitului, Polonia se află în avangarda Uniunii Europene, în timp ce România continuă să dețină titlul de „regină a deficitului bugetar”. Deși este puțin probabil ca Polonia să ocupe primul loc, țara se află pe un curs clar în acest sens, conform Warsaw Journal.
Informațiile despre finanțele publice din diverse state membre ale UE sunt deja parțial disponibile, nu doar prin intermediul GUS, ci și prin alte surse. România, până acum lider în relaxarea bugetară, a raportat date preliminare privind deficitul bugetar cash, care s-a situat în jurul valorii de 7,7% din PIB. Totuși, acest indicator nu reflectă întreaga realitate a situației financiare.
Anul trecut, Ministerul Finanțelor din România a raportat un deficit de 8,7% din PIB, dar ulterior a fost corectat la 9,3% din PIB pentru întregul sector al finanțelor publice. Deși datele recente disponibile se referă la trimestrul al treilea din 2025, acestea permit estimarea dimensiunii deficitului. Astfel, pentru anul în curs, deficitul estimat era de 7% din PIB în Polonia, comparativ cu 8,6% din PIB în România.
Situația deficitului în România
- În primele două luni din 2026, deficitul s-a situat la 0,70% din PIB (14,23 miliarde lei), semnificativ mai mic comparativ cu cele 30,24 miliarde lei din ianuarie-februarie 2025.
- Deficitul final estimat pentru anul 2025 este între 7,65% și 8,4% din PIB.
- Pentru anul 2024, deficitul a fost de 8,65% din PIB în termeni cash, echivalentul a 152,72 miliarde lei, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Un aspect surprinzător a fost deficitul mare înregistrat în Polonia la începutul lunii aprilie. Ministerul Finanțelor a recunoscut că deficitul va crește, dar nu a anticipat o astfel de amploare. În plus, Comisia Europeană a subestimat situația, prognozând un deficit de 6,8% din PIB în toamnă.
Rezultatul de 7,2% din PIB este printre cele mai mari deficite din istoria Poloniei, deși, spre deosebire de trecut, nu este generat de o criză, ci de o economie în creștere, cu un PIB în expansiune de 3,6%.
Ministerul Finanțelor explică această situație prin creșterea semnificativă a cheltuielilor, care depășesc veniturile. Aceste cheltuieli includ, în special, fonduri pentru apărare, dar și cheltuieli sociale, care au crescut la cote record. Guvernul actual a preluat transferurile sociale de la predecesori și a adăugat noi programe, cum ar fi „Aktywny rodzic” și renta de văduv.
În prezent, cheltuielile sociale constituie 17,3% din PIB, în creștere față de puțin peste 14% în urmă cu câțiva ani. „Toate cheltuielile sociale au atins cel mai ridicat nivel din ultimele 30 de ani”, a declarat viceministrul finanțelor Jurand Drop în Sejm.
Pe lângă aceste provocări, bugetul este tot mai afectat de costurile datoriei. Dobânzile în Polonia rămân ridicate, chiar și după reducerile recente, iar datoria continuă să crească o dată cu deficitul. Economiștii de la PKO BP estimează că pentru a stopa acest proces ar fi necesară o consolidare fiscală de 4,5% din PIB, o misiune puțin probabilă.
Conform datelor GUS, datoria, calculată conform metodologiei UE, a atins deja 59,7% din PIB. Deși datoria publică statală este mai mică datorită fondurilor externe, prognozele pentru aceasta sunt, de asemenea, negative. Majoritatea experților anticipează că limita constituțională va fi depășită în decurs de un deceniu.
În contrast, Germania menține o disciplină fiscală, în timp ce Portugalia a înregistrat un excedent bugetar. Conform datelor preliminare pentru 2025, doar Portugalia și Spania au reușit să reducă simultan atât deficitul, cât și datoria raportată la PIB. Portugalia a obținut un excedent de 0,7% din PIB, marcând al doilea an consecutiv de finanțe publice pozitive.
Deficitul a scăzut și în Italia, dar nu suficient pentru a determina o reducere a datoriei, care rămâne peste 100% din PIB. Guvernul italian nu a reușit să scadă deficitul sub pragul de 3% din PIB, la fel ca și Polonia. În plus, deficitul a crescut în Belgia și Olanda, cu Belgia înregistrând o creștere semnificativă, de la 4,4% la 5,3% din PIB.
Un aspect deosebit de interesant este situația financiară din Germania. Deși cancelarul Franz Merz și partidul său CDU au venit la putere cu un plan de creștere a cheltuielilor publice, acest impuls nu s-a reflectat încă în finanțele publice. Deficitul a rămas constant la 2,7% din PIB, la fel ca în 2024.
Datoria Germaniei a depășit 60% din PIB, iar fondul special „Sondervermögen” pentru investiții, inclusiv în Bundeswehr, este abia la început. Potrivit Comisiei Europene, deficitul Germaniei ar putea crește la 3,1% din PIB în 2026. Totuși, această relaxare bugetară a stârnit o reacție socială neobișnuită, iar termenul „Sondervermögen” a fost desemnat „anticuvântul anului 2025” în Germania, fiind perceput ca sinonim cu ascunderea datoriei.
