Noul director al agenției antifraudă a Uniunii Europene (UE), Petr Klement, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile crescute de fraudă în urma eforturilor de reînarmare ale capitalelor europene. Acestea sunt atrase de sumele record investite în sectorul apărării, care devin un adevărat „magnet” pentru infractorii dornici să profite de pe urma acestor fonduri.
Conform raportului său anual, publicat luni, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a înregistrat un număr tot mai mare de sesizări referitoare la „abateri în domeniul apărării, în special în proiectele de cercetare sau achiziții”. Klement a declarat pentru Financial Times: „Dacă investim mai mult în apărare, vom observa o creștere a fraudelor și a cazurilor de nereguli în acest sector.”
El a continuat: „Magnetul pentru escroci, magnetul pentru infractori… sunt banii înșiși.”
Ce investighează OLAF
OLAF se concentrează pe investigarea fraudelor și neregulilor legate de bugetul comun al UE, care a fost utilizat de statele membre pentru a finanța o serie de proiecte de apărare, în special după invazia Ucrainei de către Rusia în 2022. Printre aceste inițiative se numără un program de 500 de milioane de euro destinat finanțării munițiilor, împrumuturi de apărare susținute de UE în valoare de 150 de miliarde de euro și un program de 1,5 miliarde de euro dedicat industriei de apărare.
„Având în vedere că aceste fonduri provin din contribuțiile cetățenilor europeni, OLAF are responsabilitatea de a proteja interesele financiare ale acestora. Suntem hotărâți să rămânem vigilenți”, a afirmat Klement, subliniind importanța monitorizării viitorului buget al UE, estimat la 2 trilioane de euro, care este în prezent în discuție.
Pe baza constatărilor sale, agenția formulează recomandări pentru statele membre și agențiile UE, cu scopul de a recupera fondurile afectate de fraudă. Anul trecut, OLAF a solicitat recuperarea a 597 de milioane de euro pierduți din cauza fraudelor și a altor nereguli, precum și prevenirea cheltuirii a 18,1 milioane de euro. În ultimele zece ani, investigațiile OLAF au condus la recuperarea a 6,8 miliarde de euro.
Problemele din sectorul apărării
Deși Klement a evitat să comenteze cazuri specifice în domeniul apărării, el a evidențiat problemele frecvente, cum ar fi „manipularea licitațiilor publice, prețurile exagerate, clientelismul și corupția”. El a menționat că aceste nereguli sunt mai probabile în țări cu un sistem de control mai slab, adăugând că „oportunitatea de a fura bani îi atrage pe cei care doresc să comită infracțiuni”.
Klement, originar din Cehia și fost procuror-șef adjunct la Parchetul European (EPPO), a declarat că una dintre prioritățile sale este să îmbunătățească cooperarea între OLAF și EPPO, să organizeze mai multe anchete comune și să faciliteze schimbul de informații.
Deși OLAF desfășoară investigații, autoritățile din statele membre sau EPPO au responsabilitatea de a iniția proceduri judiciare bazate pe concluziile agenției. Aceasta reprezintă o lacună legală, care a dus la lipsa de acțiune adecvată din partea unor țări, precum Ungaria. Conform datelor OLAF, Ungaria a recuperat și returnat mai puțin de o cincime din fondurile semnalate pentru potențiale fraude între 2015 și 2024.
Totuși, alegerea lui Péter Magyar, care l-a înlocuit pe premierul Viktor Orbán, ar putea aduce schimbări semnificative, deoarece Magyar a anunțat că Ungaria se va alătura EPPO. Klement a apreciat această decizie, afirmând că aderarea Ungariei la EPPO va facilita lupta împotriva fraudei, inclusiv printr-un schimb de informații mai eficient și prin aplicarea recomandărilor OLAF. „Este un pas înainte foarte rațional și benefic,” a concluzionat el.
