Proiectul care vizează noua legislație pentru salarizarea bugetarilor este în continuare în dezvoltare și aduce cu sine modificări semnificative. Una dintre cele mai notabile schimbări este limitarea sporurilor pentru angajații din sectorul public, cu eliminarea completă a unor indemnizații precum cea de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare. Aceste informații au fost obținute din documentele analizate de Economedia.
Este esențial de menționat că acest document reprezintă un proiect de lucru, inițiat de fostul ministru al Muncii din partea PSD, Petre Florin Manole. De asemenea, este de așteptat ca acest proiect să sufere modificări substanțiale de către actuala conducere a Ministerului Muncii, sub tutela interimară a lui Dragoș Pîslaru.
Economedia a reușit să acceseze proiectul legii salarizării, care a fost trimis spre consultare partenerilor sociali pe 21 aprilie. Ministerul Muncii a comunicat, vineri, că nu a publicat niciun proiect oficial privind noua lege a salarizării unitare.
Conform comunicatului, elaborarea proiectului este încă în desfășurare, iar versiunea finală va fi rezultatul unui consens politic. „Atunci când va exista o variantă convenită de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat transparent și supus consultării publice”, se arată în document.
Cele mai relevante aspecte din noua legislație
Baza de calcul:
- Noua lege-cadru pentru salarizarea sectorului bugetar din România va intra în vigoare pe 1 iulie 2027, având o valoare de referință inițială de 4.325 lei.
- Raportul salarial va fi stabilit la 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar, comparativ cu raportul actual de 1 la 12.
- Salariul de bază se va calcula prin înmulțirea coeficientului de salarizare, specific fiecărei funcții, cu valoarea de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat, ce nu va putea fi modificată în cazul unei scăderi a PIB-ului.
Sistem nou de ierarhizare a funcțiilor:
- Legea va institui o structură de 11 grade salariale, în contrast cu sistemul actual bazat pe familii ocupaționale.
- Ierarhizarea funcțiilor se va realiza printr-o metodă analitică de evaluare, având la bază șapte criterii, printre care cunoștințele, experiența și complexitatea muncii.
- Modificările coeficientelor vor necesita avizul Ministerului Muncii și al Ministerului Finanțelor pentru a evita creșteri necontrolate ale salariilor.
- Acest nou sistem reprezintă o schimbare structurală majoră, trecând de la o salarizare pe domenii la una bazată pe evaluarea standardizată a muncii.
Gradații de vechime simplificate:
- Se vor păstra 6 gradații, cu procente modificate față de reglementările anterioare: 7,5% pentru gradația 1 (3-5 ani), 5% pentru gradațiile 2 și 3, iar câte 2,5% pentru gradațiile 4 și 5. Important de menționat este că perioadele lucrate în sectorul privat vor fi, de asemenea, luate în considerare.
Sporuri:
- Sistemul de acordare a sporurilor va fi revizuit, iar suma totală a sporurilor va fi limitată la 20% din salariul de bază.
- Se va desfășura o analiză a categoriilor de sporuri pentru a păstra doar cele cu adevărat relevante.
- Vor exista sporuri specifice, cum ar fi 10% pentru activitatea de control financiar preventiv și 40% pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor europene.
- Vor fi eliminate mai multe sporuri, inclusiv indemnizația de hrană, indemnizația pentru titlul de doctor (care va influența coeficienții pentru personalul din învățământ) și sporul pentru condiții periculoase.
- Sporul pentru persoanele cu handicap va fi de 15% din valoarea de referință, iar sporurile pentru munca suplimentară și pentru noapte vor fi exceptate de la limita de 20%.
Premii de performanță reglementate strict:
- Noua structurare a sistemului de premiere va limita valoarea totală a premiilor la 5% din fondul de salarii de bază.
- Vor putea fi premiate maximum 20% din funcțiile de execuție și 30% din funcțiile de conducere.
- Valoarea individuală a premiului va varia între 10% și 20% din salariul de bază, în funcție de perioada de referință.
Transparență salarială obligatorie:
- Instituțiile publice vor fi obligate să publice semestrial (pe 30 aprilie și 31 octombrie) lista completă a funcțiilor și drepturilor salariale. Nerespectarea acestei obligații va fi sancționată cu amenzi între 20.000 și 30.000 lei.
Reguli tranzitorii:
- Se va introduce conceptul de diferență salarială tranzitorie pentru a acoperi discrepanțele între salariile existente în iunie 2027 și cele stabilite prin noua lege, facilitând o tranziție graduală.
- Dacă un angajat ar câștiga mai puțin conform noii legislații comparativ cu luna de referință, i se va acorda o diferență tranzitorie, compensată lunar, până la 31 decembrie 2031.
Ce rămâne neschimbat:
Structura generală a sistemului de salarizare (salariu de bază, sporuri și premii) va rămâne constantă, precum și principiul că toate drepturile salariale se stabilesc prin lege, fără a putea fi depășite prin contracte colective.
Posibile modificări ale proiectului:
Premierul Ilie Bolojan intenționează să promoveze rapid trei proiecte de reformă, inclusiv noua lege a salarizării bugetarilor, în absența miniștrilor PSD, conform surselor de la G4Media.
Un draft al acestui proiect a fost dezvoltat de Ministerul Muncii, condus anterior de Florin Manole, dar se pare că ar putea genera cheltuieli suplimentare pentru bugetul statului, în valoare de câteva miliarde de lei anual. Scopul este de a asigura o salarizare echitabilă și sustenabilă pentru bugetul de stat, conform angajamentelor din PNRR asumate de România.


