Războiul președintelui Donald Trump din Iran se dovedește a fi extrem de nepopular în rândul cetățenilor americani, similar cu percepția asupra conflictului din Irak din 2006 și a războiului din Vietnam din anii 1970, conform unui recent sondaj realizat de Washington Post-ABC News-Ipsos. Această opinie apare pe fondul dificultăților economice în creștere și a temerilor legate de terorism, generate de acțiunile militare în desfășurare, raportează Washington Post.
Potrivit sondajului, 61% dintre americani consideră că utilizarea forței împotriva Iranului a fost o decizie greșită, iar sub 20% cred că acțiunile SUA în această țară au fost eficiente. Aproape 40% dintre respondenți consideră că operațiunile militare au fost un eșec, în timp ce alții 40% afirmă că este „prea devreme pentru a evalua” situația. Aceste date sugerează un sentiment general de nepopularitate față de război, în timp ce economia continuă să se deterioreze, în ciuda eforturilor Casei Albe de a convinge cetățenii că situația economică este mai bună sub conducerea lui Trump decât sub administrațiile democratice.
Sprijinul pentru război rămâne puternic în rândul republicanilor, 79% dintre aceștia afirmând că atacul a fost o decizie corectă. În schimb, votanții independenți care se identifică cu Partidul Republican prezintă opinii împărțite, 52% susținând acțiunile militare, iar 46% considerându-le o greșeală.
Deși există scepticism generalizat față de război, americanii manifestă o neîncredere persistentă față de Iran, fiind împărțiți în ceea ce privește acceptarea unui acord de pace. 48% dintre respondenți preferă să „încheie un acord de pace cu Iranul, chiar dacă acesta ar putea fi mai puțin favorabil pentru SUA”, iar 46% doresc să „presioneze Iranul pentru un acord mai bun, chiar dacă acest lucru ar putea implica reluarea acțiunilor militare.”
Independenții politici sunt mai deschiși la un acord de pace, 50% dintre ei susținând această idee, la fel ca 76% dintre democrați. În contrast, 79% dintre republicani doresc să insiste asupra unui acord mai favorabil, chiar dacă asta ar implica reluarea acțiunilor militare împotriva Iranului.
Amenințarea lansată de Trump pe 7 aprilie, conform căreia „o întreagă civilizație va muri în seara aceasta și nu va mai fi readusă niciodată la viață” dacă Iranul nu va ajunge la un acord, a fost primită cu majoritate negativă. Doar 21% dintre respondenți au avut o reacție pozitivă față de declarație, în timp ce 76% au exprimat o opinie negativă. Această reacție a divizat republicanii, 57% dintre susținătorii MAGA având o opinie favorabilă, în timp ce 79% dintre republicanii non-MAGA s-au declarat împotrivă.
Istoria ne arată că războiul din Irak și cel din Vietnam au provocat polarizare în rândul americanilor, fiind ulterior considerate eșecuri. Războiul din Irak, început în martie 2003, a atins un nivel similar de dezaprobat abia după câțiva ani. La mijlocul anului 2006, 59% dintre americani afirmau că războiul din Irak a fost o greșeală, o opinie similară regăsindu-se și în sondajele despre războiul din Vietnam din anii ’70, conform datelor Gallup.
Până în 1971, peste 50.000 de americani fuseseră uciși în Vietnam, iar 61% dintre americani considera că implicarea în acel conflict a fost o greșeală. În aprilie 2006, cu o lună înainte ca un sondaj Washington Post-ABC News să arate că 59% dintre americani considerau războiul din Irak o greșeală, deja 2.402 soldați americani fuseseră uciși, iar armata SUA era implicată în lupte extrem de sângeroase. Până în prezent, Pentagonul a raportat moartea a 13 soldați americani în conflictul cu Iran.
Majoritatea americanilor nu au încredere că războiul va reuși să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, scopul principal al lui Trump în declanșarea atacului. 65% dintre respondenți nu sunt încrezători că un acord de pace va stopa Iranul, un sentiment similar cu cel referitor la acordul din 2015 din timpul administrației Obama.
Decizia de a ataca Iranul i-a luat prin surprindere pe unii cetățeni americani, care consideră că aceasta contrazice promisiunile lui Trump din campania electorală din 2024 de a evita implicarea în războaie externe. Doar 22% dintre americani cred că acțiunile lui Trump sunt în concordanță cu pozițiile sale din campanie, în timp ce 46% consideră că sunt inconsistente, iar 30% nu sunt siguri. Aproape jumătate dintre republicani cred că acțiunile lui Trump respectă angajamentele din campanie, în timp ce 20% afirmă că acestea contravin promisiunilor sale.
În contextul în care războiul are consecințe economice severe, americanii își schimbă comportamentul, resimțind tot mai mult efectele acestuia. 60% dintre respondenți afirmă că acțiunea militară a SUA a crescut riscul de recesiune economică. Peste 40% dintre americani spun că prețurile la benzină îi determină să conducă mai puțin și să reducă cheltuielile, iar 30% și-au schimbat planurile de călătorie sau vacanță. Aproape 60% din populație resimte cel puțin unul dintre aceste efecte.
În plus, jumătate dintre americani cred că prețurile la benzină vor crește în următorul an, în timp ce 21% consideră că se vor îmbunătăți, iar 15% cred că vor rămâne constante. De la începutul conflictului, procentul celor care afirmă că „rămân în urmă financiar” a crescut de la 17% la 23%, iar cei care consideră că „nu sunt la fel de înstăriți” ca în timpul mandatului lui Trump au crescut de la 33% la 40%. Războiul împotriva Iranului a început pe 28 februarie.
În rândul respondenților, procentul celor care spun că nu sunt la fel de înstăriți a crescut cu 9 puncte procentuale în rândul albilor fără studii superioare și cu 13 puncte procentuale în rândul independenților cu înclinații republicane, grupuri care au susținut alegerea lui Trump, dar care acum își exprimă un sprijin mixt pentru gestionarea acestui război.
De asemenea, americanii se tem că acțiunile lui Trump au făcut țara mai puțin sigură. 61% dintre respondenți afirmă că intervenția militară a SUA în Iran a crescut riscul de atacuri teroriste asupra americanilor, mai mult decât cei 48% care au exprimat aceeași opinie după asasinarea lui Qasem Soleimani în 2020. În plus, 56% consideră că acțiunile SUA ar putea slăbi relațiile cu aliații, având în vedere că Trump a atacat public aliații europeni care au contestat strategia sa și că aliații din Golful Persic au suferit repercusiuni din partea Iranului.
