În seara de joi, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat primirea evaluării Comisiei Europene cu privire la Cererea de plată nr. 3 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta a descris cererea ca fiind una dintre cele mai complexe cu care România s-a confruntat până în prezent. Cererea a fost depusă pe 15 decembrie 2023, iar reformele incluse în aceasta trebuiau să fie implementate corect la acel moment.
În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, motivând că mai multe reforme nu au fost îndeplinite conform așteptărilor. România a avut apoi ocazia de a corecta situația, oferind justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a concluzionat că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.
Cu toate acestea, din cele 231 milioane de euro suspendate inițial, România a reușit să recupereze 166 milioane de euro. „De la preluarea mandatului pe 23 iunie, am folosit toate căile disponibile, atât formale cât și informale, pentru a recupera cât mai mult din sumele suspendate. Am purtat discuții tehnice, am făcut clarificări, am negociat și am coordonat cu instituțiile relevante, menținând un dialog constant cu structurile Comisiei Europene. Eforturile noastre au dus la recuperarea a 350,7 milioane de euro care erau inițial suspendați”, a subliniat Pîslaru.
Un aspect esențial al acestui proces a fost legislația referitoare la pensiile speciale, unde România a reușit să recupereze o sumă semnificativă. „Acesta a fost un dosar complicat, marcat de șase amânări la Curtea Constituțională, ceea ce a dus la depășirea termenului stabilit cu Comisia. Implicarea prim-ministrului Ilie Bolojan a fost crucială, iar Comisia Europeană a confirmat că prin Legea nr. 24/2026, România a îndeplinit cerințele necesare pentru acest jalon”, a adăugat el.
Un alt dosar important este AMEPIP, care vizează guvernanța companiilor de stat. Pîslaru a explicat că această instituție are rolul de a asigura conducerea profesionistă și transparentă a firmelor de stat, bazată pe criterii de performanță, nu pe influențe politice. „În acest caz, am reușit să recuperăm 132 milioane de euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru avansarea reformei și salvarea fondurilor europene”, a mai menționat ministrul.
Un alt jalon important se referă la companiile de stat din sectorul energetic, cum ar fi Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica. Comisia Europeană a identificat probleme semnificative în procesul de selecție și numire a membrilor în consiliile de administrație, inclusiv numiri politice și criterii aplicate incorect. Din păcate, România a pierdut 180 milioane euro în acest caz, reușind să recupereze doar 48 milioane euro.
Pe de altă parte, la companiile de stat din transporturi – CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători – s-au înregistrat probleme similare. Aici, România a pierdut 15,4 milioane euro, recuperând în schimb 4,5 milioane euro. „În concluzie, acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a reușit să recupereze o mare parte din fonduri. Însă, în situațiile în care reformele au fost amânate ani de zile, în special în cazul companiilor de stat, pierderile au fost considerabile”, a subliniat Pîslaru.
Cine este responsabil? Ministrul Pîslaru a subliniat că vinovați sunt toți politicienii care au tergiversat reformele reale din frica de a-și pierde privilegiile, numind în funcții de conducere persoane necalificate, cum ar fi rudele sau cunoștințele. „Aceștia au văzut bugetul de stat ca o oportunitate de îmbogățire personală, nu ca o responsabilitate față de români”, a afirmat el.
În final, Pîslaru a concluzionat că „noi, toți românii, suntem cei care trebuie să suportăm costurile incompetenței unor lideri politici care ne țin în sărăcie și ignoranță, manipulând alegătorii pentru a obține voturi. Poate, data viitoare, vom învăța din experiențele acestea.”
