Studiile anterioare au evidențiat o serie de factori de risc modificabili asociate cu demența, însă ajustarea acestora după debutul neurodegenerării nu aduce schimbări semnificative. Acest aspect îi motivează pe cercetători să se concentreze asupra primelor etape ale vieții, căutând acțiuni care ar putea aduce beneficii pe termen lung, conform unui articol publicat de Science Alert.
Un studiu recent, realizat în 2023, a identificat o serie de factori asociați cu nașterea care cresc ușor riscul de demență pe parcursul vieții. Deși unii dintre acești factori, cum ar fi împărțirea uterului cu un geamăn, nu pot fi controlați, alții, cum ar fi un interval mai scurt între nașteri sau sarcina după vârsta de 35 de ani, pot influența alegerile pe care le fac părinții.
Un alt studiu, publicat la sfârșitul anului 2024, a investigat factorii de risc în rândul tinerilor adulți cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani. O echipă din cadrul Global Brain Health Institute (GBHI) din Irlanda a reunit experți din 15 țări pentru a dezvolta un plan pe termen lung destinat îmbunătățirii sănătății creierului.
Printre factorii de risc identificați se numără atât aspecte legate de stilul de viață, cum ar fi consumul excesiv de alcool, fumatul, lipsa activității fizice și izolarea socială, cât și factori de mediu, precum expunerea la poluare, leziunile cerebrale traumatice, pierderea auzului sau a vederii și nivelul scăzut de educație. De asemenea, problemele de sănătate precum obezitatea, diabetul, hipertensiunea, colesterolul LDL și depresia sunt adesea rezultatul alegerilor legate de stilul de viață.
Cercetătorii subliniază că mulți dintre acești factori de risc pot fi modificați prin măsuri proactive, ajutându-ne astfel să reducă riscul de a dezvolta demență, care poate începe să crească semnificativ mai devreme în viață decât își imaginează majoritatea oamenilor.
„Ar putea rădăcinile demenței să se întindă până în copilărie sau chiar în perioada de sugar? Dovezile tot mai consistente sugerează că da, expunerea la factori de risc în primul deceniu de viață (sau chiar în perioada prenatală) poate avea implicații pe termen lung asupra riscului de demență”, a explicat echipa într-un articol publicat anul trecut în The Conversation.
Un alt indiciu important este reprezentat de dovezile care sugerează că leziunile cerebrale sau anomaliile apărute la vârste mai înaintate ar putea fi corelate cu evenimente sau comportamente din tinerețe.
