Alfred Kammer, șeful departamentului european al Fondului Monetar Internațional (FMI), a declarat într-un interviu acordat Financial Times că aproximativ două treimi dintre subvențiile guvernamentale și reducerile fiscale implementate în Uniunea Europeană pentru a combate criza energetică sunt ineficiente. Kammer a subliniat că, deși guvernele au făcut eforturi inițiale pentru a proteja cetățenii de creșterile prețurilor la energie cauzate de tensiunile din Orientul Mijlociu, aceste măsuri sunt de natură modestă și vor duce, în cele din urmă, la dificultăți fiscale.
„Este evident că guvernele din UE nu învață din lecțiile oferite de 2022”, a adăugat Kammer, referindu-se la perioada post-invazie rusă a Ucrainei, când au fost implementate măsuri menite să limiteze impactul creșterii prețurilor la gaz.
De asemenea, Kammer a observat că nu toate statele membre au fost prudent în gestionarea spațiului fiscal în contextul actualei crize. „Trebuie să discutăm cu cetățenii despre faptul că măsurile universale de sprijin sunt o utilizare foarte costisitoare a veniturilor din impozite, mai ales în contextul altor nevoi de cheltuieli”, a explicat el.
Pe lângă aceste observații, FMI avertizează că anumite țări europene se confruntă deja cu o situație financiară precariousă, ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19 și a războiului din Ucraina. „Există state care nu au suficient spațiu fiscal și nu pot implementa măsuri fără ajustări bugetare, fiind astfel într-o poziție extrem de dificilă. Acestea trebuie să fie foarte atente pentru a evita reacțiile negative ale piețelor”, a subliniat Kammer.
Conform estimărilor FMI, guvernele din UE au cheltuit aproximativ 2,5% din PIB pentru intervenții în domeniul energetic de la începutul conflictului din Ucraina. Comparativ, măsurile adoptate până în prezent în UE reprezintă, în medie, doar 0,18% din PIB.
În fața acestei situații, guvernele din întreaga lume sunt sub presiune pentru a lua măsuri suplimentare menite să atenueze efectele conflictului din Orientul Mijlociu. De exemplu, Germania a anunțat o reducere temporară a impozitelor pe benzină și motorină pentru toți cetățenii, în timp ce Spania a dedicat 3,5 miliarde de euro pentru a reduce taxa pe valoarea adăugată la produsele energetice. Premierul italian, Giorgia Meloni, a instituit reduceri temporare ale accizelor la carburanți, iar România a adoptat măsuri similare, reducând acciza la motorină.
Kammer a concluzionat că problema acestor măsuri este că, odată implementate, criza energetică ar putea dura mai mult decât ne așteptăm, iar costurile ar putea continua să crească. „Creșterile de prețuri sugerează o necesitate accelerată de a trece la surse alternative de energie”, a adăugat el.
