UNITER a exprimat îngrijorări profunde cu privire la măsurile propuse de Ministerul Culturii, susținând că acestea ar putea conduce la o birocratizare excesivă și la o afectare a specificului activităților artistice.
„Considerăm că acest proiect nu este altceva decât un proces de birocratizare, destabilizare și devalorizare a rolului artei și artiștilor în societate, o formă de anulare a vitalității creației artistice. Ministerul Culturii pare a dori să măsoare nemăsurabilul: starea de grație, căutarea, cercetarea, îndoiala și emoția — toate acestea sunt esențiale pentru actul creației și interpretării artistice”, au declarat semnatarii scrisorii.
În cadrul comunicatului, Senatul UNITER a subliniat că aceste măsuri sunt lansate într-un „context teatrale vulnerabilizat de bugete substanțial reduse, interimate prelungite și instabilitate crescută”. Organizația avertizează că o organizare unitară și evidențierea timpului de lucru ar putea contribui la „decredibilizarea instituțiilor de spectacole” și ar oferi o înțelegere „lacunară a muncii artistice”.
UNITER consideră că demersul este menit să „dezbine intenționat” și reprezintă „un atac împotriva unor valori și principii inalienabile”.
„Calitatea muncii artistice nu poate depinde de o cuantificare bazată pe eficiența imediată, deoarece aceasta are specificități și particularități ce nu pot fi încadrate în normele obișnuite de reglementare”, au subliniat semnatarii.
Criticile se extind și asupra cifrelor utilizate în proiect, UNITER afirmând că acestea nu reflectă realitatea muncii din domeniul teatral. „Cele 1800 de ore, dintre care 900 dedicate repetițiilor, demonstrează o lipsă de cunoștințe specifice privind activitatea artistică, unde orele de muncă sunt adesea greu de cuantificat. Demersul este profund imoral, având în vedere reducerea substanțială a fondurilor din ultimii ani. A reglementa activitățile într-un context în care instituțiile nu dispun de resurse suficiente reprezintă un act de cinism. Rolul administrației culturale ar trebui să fie acela de a asigura condițiile necesare dezvoltării culturii din România, nu de a interveni în micro-managementul acestora prin impunerea unor formulare-tip și programări săptămânale”, au adăugat semnatarii scrisorii.
Senatul UNITER a remarcat că nici măcar în perioada comunistă nu existau reglementări atât de rigide. „Ne amintim câte ore am stat închiși în case în timpul pandemiei, alături de artiști care ne-au salvat sufletul. A contabilizat cineva rolul social major pe care arta l-a avut în acele momente dificile? Simțim un parfum de nostalgie al anilor ’80, când politrucii care nu înțelegeau fundamentul muncii artistice încercau să o reglementeze în mod aberant. Nici măcar în perioada comunistă nu existau reglementări atât de birocratice. În cultura noastră instituțională, nu există precedent pentru reglementarea fixă a orelor de muncă pentru artiști”, au concluzionat semnatarii.
UNITER a cerut o lege a teatrelor, afirmând că dezbaterea referitoare la normarea timpului de muncă ar trebui să fie extinsă la reglementarea generală a teatrului în România, în conformitate cu valorile europene.
În plus, UNITER solicită o administrație care să recunoască faptul că arta nu poate fi redusă la tabele și unități orare. „Cerem cu urgență o administrație care să aibă încredere în artiști și în instituțiile culturale, care să respecte autonomia decizională a acestora și să înțeleagă că actul artistic se bazează pe libertate, responsabilitate și vocație, nu pe suspiciune, control și constrângere administrativă. Fără această înțelegere, orice reglementare riscă să devină nu un instrument de bună guvernare, ci un factor de descurajare, uniformizare și, în cele din urmă, degradare a vieții culturale, educației și societății”, au mai spus semnatarii.
