Conform statisticilor recente, 21% dintre copiii din România se confruntă cu hărțuirea online, iar la nivelul Uniunii Europene, unul din șase adolescenți a fost victimă a cyberbullying-ului. Această intervenție se desfășoară în contextul în care Comisia Europeană a lansat, pe 10 februarie 2026, un plan de acțiune menit să combată abuzurile online și să crească responsabilitatea platformelor digitale.
„Un adolescent din șase din Europa a experimentat cyberbullying. În România, datele poliției indică că 21% dintre copii sunt hărțuiți în mediul online. Vorbind despre efectele pe termen lung ale acestor traume, ne aflăm într-o realitate în care un copil sau o femeie pot fi umiliți, șantajați și distruși cu un singur clic”, a declarat Gabriela Firea.
Eurodeputatul social-democrat a subliniat că impactul psihologic al abuzului online poate fi devastator și de lungă durată, subliniind necesitatea unei reacții ferme și rapide din partea instituțiilor.
În cadrul discursului său susținut la Strasbourg, Gabriela Firea a prezentat trei măsuri specifice, axate pe responsabilizarea platformelor digitale și restricționarea accesului minorilor la rețelele sociale.
„Salut planul Comisiei, dar solicit trei acțiuni concrete. 1. Implementarea majoratului digital, cu interzicerea accesului pentru copiii sub 13 ani și condiționarea utilizării până la 16 ani de acordul parental. 2. Introducerea unor mecanisme stricte de verificare a vârstei. 3. Crearea de platforme responsabile care să aplice riguros regulile, asigurând eliminarea rapidă a conținutului abuziv în decurs de ore, nu de săptămâni, și mai multă transparență în procesele lor.”
Propunerea de „majorat digital” vizează interzicerea accesului copiilor sub 13 ani pe platformele sociale și impunerea acordului parental pentru utilizatorii cu vârste între 13 și 16 ani. Firea a subliniat necesitatea unor mecanisme eficiente de verificare a vârstei și sancțiuni pentru companiile care nu acționează rapid în eliminarea conținutului dăunător.
În acest context, Comisia Europeană își intensifică presiunea asupra marilor platforme digitale, conform Regulamentului privind serviciile digitale. În prezent, se derulează mai multe investigații cu privire la modul în care anumite rețele sociale gestionează protecția minorilor și combaterea conținutului ilegal sau dăunător, conform surselor de la EFE.
Planul de acțiune anunțat de Bruxelles include măsuri menite să faciliteze raportarea cazurilor de hărțuire online, colaborarea între statele membre, precum și inițiative pentru consolidarea educației digitale.
„Copiii au nevoie de sprijin acasă, de educație în școli, consiliere și alfabetizare digitală, dar și de o viață dincolo de ecrane. Emoțiile lor trebuie cultivate de familie și comunitate, nu de un mediu online violent și traumatizant”, a concluzionat eurodeputata.
Tema siguranței online s-a transformat într-o prioritate a agendei europene în 2026, iar dezbaterile din Parlamentul European ar putea conduce la noi propuneri legislative sau la întărirea regulilor pentru platformele digitale.
