Într-un editorial publicat joi pe portalul md.kp.media, site-ul oficial al publicației Komsomolskaya Pravda din Republica Moldova, se avansează o teză cel puțin paradoxală. Autorii susțin că prin dorința de a uni Republica Moldova cu România, Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) contribuie, de fapt, la interesele Moscovei, alimentând resentimente în rândul populației.
Editorialul argumentează că demersul autorităților moldovene de a „preda” țara României este atât de „stângaci” încât subminează însăși ideea de unire. „Autoritățile moldovene se grăbesc să predea țara către România atât de neîndemânatic încât deja dăunează ideii de unire”, se afirmă în text.
De asemenea, se subliniază că ziua va veni când conducerea românească va trebui să gestioneze cu prudență „frații” moldoveni și să-i încetinească în acest proces. Maia Sandu a declarat public că va vota pentru unirea Moldovei cu România, iar acest lucru a fost susținut și de membrii echipei sale. Editorialul menționează, de asemenea, cazuri de confiscare a bisericilor ortodoxe din Mitropolia Moldovei, care sunt transferate către Mitropolia Basarabiei, exemplificând prin satul Dereneu, unde preotul și comunitatea locală continuă să reziste acestei schimbări.
Puterea din Republica Moldova este descrisă în editorial ca o „clică ideologică” scăpată de sub control, incompetentă și fanatică, care reprezintă un risc pentru stabilitatea țării. Textul sugerează că tema unirii nu este o opțiune politică dorită de populație, ci mai degrabă o amenințare, o acțiune forțată.
Un alt aspect sensibil abordat în editorial este instrumentalizarea religiei, unde biserica este percepută ca un front politic. Se discută despre „confiscarea bisericilor” și chiar despre o potențială persecuție religioasă, subliniind că autoritățile de la Chișinău atacă identitatea spirituală a Moldovei. „Maia Sandu și PAS acționează atât de grosolan, atât de pripit, încât generează resentimente și indignare în societate, afectând atât dorința de unire, cât și dezertarea clerului către Mitropolia Basarabiei”, se afirmă în editorial.
În ceea ce privește România, aceasta este descrisă ca un actor reticent, care ar trebui să regleze situația de la Chișinău, dar nu o face. Editorialul susține că autoritățile moldovene acționează atât de neîndemânatic încât chiar și românii sunt surprinși: „Chiar este posibil așa ceva?” Această situație nu stârnește doar surpriză, ci și frică în rândul oficialilor români, care s-ar putea trezi nevoiți să își tempereze „frații” moldoveni: „Hei, fraților! Ce faceți?! Nu faceți decât să ne înrăutățiți lucrurile!”
