România a implementat un nou mecanism de bugetare verde, ca parte a angajamentelor sale europene în lupta împotriva schimbărilor climatice și utilizării responsabile a fondurilor publice. Această reformă este inclusă în Componenta Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență, conform Jalonului 123, care impune statului să dezvolte o metodologie pentru evaluarea cheltuielilor bugetare în raport cu impactul asupra mediului.
Recent, autoritățile au evaluat 624 de programe și cheltuieli din cadrul ministerelor, care variază de la investiții în transport și construcții publice, până la digitalizarea ANAF. Toate aceste inițiative au fost considerate conforme cu reglementările europene de protecție a mediului, ceea ce permite României să îndeplinească un obiectiv esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență, conform unui comunicat emis de Ministerul Finanțelor.
În cadrul ședinței Comitetului interministerial din 19 februarie a.c., s-au analizat și avizat, cu unanimitate de voturi, ultimele propuneri transmise de șapte instituții relevante, printre care:
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
- Ministerul Energiei;
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
- Ministerul Sănătății;
- Ministerul Educației și Cercetării;
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului.
Raportul subliniază proiectele strategice ce contribuie direct la combaterea schimbărilor climatice, printre care se numără:
- programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, care contribuie la reducerea amprentei de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic;
- reabilitarea energetică a clădirilor publice, inclusiv sedii de instanțe judecătorești și imobile administrative, precum și investițiile în transportul feroviar;
- programele de alimentare cu apă, canalizare și eficiență energetică pentru locuințe, alături de managementul deșeurilor agricole.
Un aspect central al acestei raportări este reprezentat de investițiile în digitalizarea administrației fiscale. Proiectele derulate de Ministerul Finanțelor, cum ar fi e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, au fost validate ca măsuri favorabile mediului. Aceste inițiative contribuie la reducerea amprentei de carbon și optimizează fluxurile financiare la nivel național.
Pe de altă parte, facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost clasificate drept „neutre”. Autoritățile au subliniat că, deși aceste măsuri sprijină populația, nu au o legătură directă cu schimbările climatice.
Este important de menționat că bugetarea verde nu generează, în mod automat, taxe noi sau beneficii imediate pentru cetățeni. Scopul său principal este unul administrativ: să demonstreze Uniunii Europene că fondurile publice sunt utilizate transparent și în conformitate cu obiectivele climatice pe termen lung.
Definiția concretă a bugetării verzi este că aceasta nu constituie un buget separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor publice. Ministerele și instituțiile trebuie să demonstreze impactul proiectelor finanțate asupra mediului, conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor.
Cheltuielile vor fi clasificate în funcție de impactul lor:
- cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului;
- cheltuieli maro, cu efect negativ;
- cheltuieli mixte, care au atât efecte pozitive, cât și negative;
- cheltuieli neutre;
- cheltuieli neetichetate, când impactul nu poate fi evaluat.
Evaluarea se va realiza conform celor șase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apă, promovarea economiei circulare, reducerea poluării și protejarea biodiversității.
Implementarea sistemului se va face inițial într-o fază pilot. Ministerele vor analiza programele bugetare pe care le coordonează și vor trimite propuneri de etichetare către Ministerul Finanțelor.
Un comitet interministerial va gestiona întregul proces, iar rezultatele vor fi prezentate într-un raport oficial care va detalia modul în care sunt cheltuiți banii publici în funcție de impactul asupra mediului.
Reglementarea acestui sistem este stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice adoptate ulterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024.
Importanța acestei reforme este crucială, deoarece introducerea bugetării verzi este o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeană solicită statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu interferează cu obiectivele climatice și respectă principiul de a nu prejudicia mediul în mod semnificativ.
Prin intermediul acestui sistem, autoritățile române își propun să monitorizeze mai eficient contribuția investițiilor publice la protecția mediului, dar și costurile viitoare generate de poluare și schimbări climatice.
Pe termen lung, un beneficiu major al acestei inițiative este transparența. Comisia Europeană va avea posibilitatea de a urmări mai ușor direcția investițiilor. Totuși, există riscul de a crea o birocrație excesivă, transformând procesul într-un simplu exercițiu de raportare, fără a aduce modificări semnificative în prioritățile bugetare.
Faptul că toate cele 624 de măsuri au primit aviz favorabil poate indica fie o aliniere reală a politicilor cu obiectivele climatice, fie o metodologie permisivă în această fază pilot. În alte state membre ale UE, primele încercări de bugetare verde au scos la iveală numeroase cheltuieli dăunătoare mediului.
În concluzie, bugetarea verde ar putea duce în timp la prioritizarea proiectelor „etichetabile verde”, în detrimentul unor investiții economice esențiale, dar greu de clasificat climatic, cum ar fi autostrăzile sau industria grea, care ar putea deveni mai greu de finanțat.
