Conform datelor furnizate de CSALB, în anii 2024 și 2025, au fost înregistrate un total de 6.434 de cereri de negociere cu băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN-uri). Beneficiile medii obținute în urma acestor negocieri s-au ridicat la 3.410 euro per caz. Comparativ, în perioada 2020-2021, beneficiile medii erau de 3.810 euro, iar în intervalul 2022-2023, s-au atins cele mai mari valori, cu o medie de 4.450 euro per negociere.
Profilul consumatorului CSALB
Majoritatea consumatorilor români care au solicitat asistență în negocierea cu băncile și IFN-urile prin intermediul CSALB în 2024-2025 sunt bărbați, reprezentând 53,3% din total. Această pondere a scăzut față de anii anteriori, când bărbații constituiau 57,2% în 2022-2023 și 55,7% în 2020-2021.
Cei mai mulți consumatori care apelează la concilierea cu băncile au vârste de peste 40 de ani. Persoanele cu vârste între 41 și 50 de ani constituie 28,8% din total, iar cele cu vârste între 51 și 60 de ani reprezintă 27,8%. Se remarcă o creștere a mediei de vârstă a consumatorilor care solicită negocierea, în condițiile în care, în 2019, categoria dominantă era cea a persoanelor între 31 și 40 de ani (32,5%), care a scăzut la 18% în perioada 2024-2025.
În ceea ce privește geografia cererilor, cele mai multe solicitări au venit din București (12,9%), urmat de județele Harghita (11,9%) și Sălaj (8,68%). Se observă o diversificare a cererilor, cu o depolarizare de la zona București-Ilfov către județe precum Harghita, Sălaj, Mureș și Cluj, unde avocații consumatorilor contribuie activ la evitarea litigiilor.
Județele din centrul Transilvaniei au înregistrat 40% din cereri în ultimii doi ani, cu Harghita (11,9%), Sălaj (8,6%), Mureș (7,8%), Cluj (6,5%), Bistrița Năsăud (2,2%) și Timiș (2,2%). De asemenea, Bucureștiul și județele învecinate (Ilfov, Prahova, Argeș, Dâmbovița) au constituit împreună 24% din cereri. În 2025, CSALB a primit solicitări și de la românii care locuiesc în Italia, Germania, Australia și Macedonia.
Cele mai frecvente solicitări
CSALB a primit un număr impresionant de cereri în 2024 și 2025, anul 2024 fiind cel mai activ, cu 3.568 de solicitări. Peste 65% dintre aceste cereri au avut ca scop reducerea costurilor pentru contractele de credit, prin negocierea comisioanelor și dobânzilor. Problemele legate de bancomate sau depozite au reprezentat 12,5% din totalul cererilor.
Cazurile care au invocat probleme sociale, precum scăderea veniturilor sau creșterea cheltuielilor, au constituit 6,5% din total, iar litigiile deja existente între consumatori și bănci, care au fost soluționate amiabil prin CSALB, au reprezentat 5,2%. De asemenea, problemele legate de executarea silită și negocierile pentru angajamente de plată pentru datoriile restante au cumulat împreună peste 5% din solicitări. Este de menționat că, pentru prima dată, cererile de conciliere din cauza fraudelor pe canalele bancare au intrat în topul celor mai frecvente solicitări.
Sesizări online
Majoritatea cererilor de conciliere se referă la credite în lei, acestea constituind 82,8% din total. Se observă o creștere a cererilor pentru credite în euro, de la 9,1% în 2022-2023 la 14,3% în 2025. Creditele în franci elvețieni sunt în continuare minoritare, reprezentând doar 1,9% din total, față de 3,8% în perioada anterioară.
Un aspect remarcabil este că 84,8% dintre sesizări sunt efectuate online, ceea ce subliniază tendința de digitalizare în interacțiunile consumatorilor cu băncile.
„Ultimii doi ani au fost caracterizați de o încetinire economică, creșterea deficitelor și inflației, precum și de modificări fiscale semnificative. Consumatorii români de produse și servicii financiare au simțit impactul acestor evenimente economice negative, iar o soluție adoptată a fost aceea de a solicita renegocierea condițiilor contractuale la bănci. Din fericire, băncile au fost deschise la conciliere, iar beneficiile obținute din negocieri, deși au scăzut comparativ cu perioada pandemiei, au depășit 3.400 de euro în medie pentru fiecare caz în care s-a ajuns la o înțelegere”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.
