România se pregătește să introducă, începând cu anul 2025, primul program de pregătire militară voluntară după o pauză de 19 ani. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani vor avea ocazia să participe la un program intensiv de patru luni în cadrul comunității militare. La finalul acestui program, participanții vor beneficia de o compensație netă de aproximativ 15.000 de lei. Ministerul Apărării Naționale estimează că va putea oferi între 1.000 și 3.000 de locuri, în funcție de bugetul disponibil.
Ministrul Apărării, Miruță, a subliniat atractivitatea serviciului militar voluntar, evidențiind stabilitatea și salariile competitive. „Este un serviciu sigur. Armata s-a modernizat semnificativ”, a declarat el, încurajând tinerii să ia în considerare această opțiune. Cei care aleg să rămână în sistemul militar au oportunitatea de a avansa la grade superioare sau de a urma cursuri pentru a deveni maeștri militari.
În ceea ce privește norma de hrană, ministrul a confirmat că a existat o propunere de reducere a acesteia, dar aceasta a fost blocată datorită argumentelor solide prezentate. „Am primit această idee și, după ce am analizat datele, am reușit să convingem premierul Bolojan să nu o accepte”, a explicat Miruță, fără a dezvălui identitatea persoanei care a inițiat propunerea. Norma zilnică de hrană variază în prezent între 26 și 40 de lei, în funcție de specialitate.
O altă modificare importantă adusă de noua lege este creșterea vârstei de pensionare a militarilor la 65 de ani, până în anul 2035, comparativ cu 58 de ani cât este în prezent. Miruță a respins ideea că toți militarii se pensionează cu 13 ani mai devreme, menționând că „anul trecut, o singură persoană s-a pensionat cu reducere de 13 ani”. De asemenea, a specificat că vârsta medie de pensionare în Ministerul Apărării este de 52 de ani, iar pensia medie netă se ridică la 5.800 de lei, conform datelor din noiembrie.
Într-o intervenție deschisă, Miruță a abordat și situația economică a țării, afirmând: „România este o țară sărăcită, nu săracă”. El a criticat modul în care factorii politici au gestionat banii publici în ultimele decenii, menționând că „au fost persoane fără experiență, plasate politic, care au gestionat fondurile în mod necorespunzător”. Ministrul a subliniat că guvernul actual depune eforturi pentru a corecta aceste neajunsuri prin reducerea cheltuielilor.
