Premierul a declarat că „Avocatul Poporului are dreptul constituțional să facă o asemenea sesizare, dar este prima dată în ultimii trei ani când exercită această prerogativă”.
Una dintre măsurile contestate se referă la posibilitatea ca un funcționar public să fie angajat cu normă parțială la două primării de comună, o situație frecvent întâlnită în localitățile mici, unde volumul de muncă nu justifică un post cu normă întreagă.
„În multe localități mici, un funcționar nu are suficient de mult de lucru pentru a justifica o normă întreagă, iar găsirea de persoane calificate pentru anumite posturi este adesea o provocare. De exemplu, un urbanist nu are ce face cu normă întreagă la o primărie mică”, a explicat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că soluția propusă vizează reducerea cheltuielilor de personal și creșterea eficienței administrative, fără a afecta funcționarea primăriilor. „Este doar o posibilitate pe care primăriile o pot utiliza pentru a fi mai eficiente și pentru a valorifica pe deplin pregătirea funcționarilor”, a adăugat acesta.
A doua măsură contestată prevede obligativitatea ca și cumpărătorul unui imobil sau al unui mijloc de transport să prezinte un certificat de atestare fiscală, nu doar vânzătorul, cum era cazul până acum. „Este de bun-simț ca un cumpărător care dispune de fonduri pentru achiziții importante să își plătească obligațiile față de comunitate înainte de a efectua noi investiții”, a afirmat Ilie Bolojan.
În continuare, cea de-a treia prevedere contestată permite primăriilor sau Agenției pentru Inspecție Socială să rețină până la o treime din anumite prestații sociale, în cazul în care există datorii către autoritatea publică. „Este corect ca un cetățean să primească ajutoare, dar să nu contribuie deloc la funcționarea și dezvoltarea comunității în care locuiește? Este în regulă să ai doar drepturi, fără să te achiți de minime obligații?”, a întrebat premierul.
A patra măsură aflată în analiza Curții Constituționale se referă la suspendarea permisului de conducere în cazul neplății, într-un termen rezonabil, a amenzilor de circulație. „În România, se încasează doar 40% dintre amenzile de circulație. Șase din zece persoane amendate nu plătesc”, a subliniat Ilie Bolojan.
Premierul a legat această situație de nivelul ridicat al accidentelor rutiere, România având cea mai mare rată de accidente cu victime din Uniunea Europeană. „Nu este vorba doar despre bani pierduți la buget, ci despre eficiența unor măsuri de disciplinare a traficului. Cei care rămân nepedepsiți se vor simți liberi să încalce legea din nou”, a adăugat acesta.
În concluzie, Ilie Bolojan a reafirmat că măsurile contestate reprezintă opțiuni necesare de politici publice pentru consolidarea disciplinei administrative și a siguranței cetățenilor. „Nu putem avea o administrație mai bună și o țară mai sigură fără a crea condițiile necesare, inclusiv în legislație, pentru asta”, a conchis premierul.
