În ultimele zile ale lunii ianuarie, analiza din stratosferă a evidențiat un Vortex Polar deformat și elongat, cu nucleul său tras către America de Nord. Această situație a generat deja un episod sever de iarnă în Statele Unite, cu temperaturi scăzute, ninsoare și gheață extinse pe o suprafață considerabilă.
În contrast, Europa se află într-o situație diferită: în nordul și nord-vestul continentului, aerul rece este mai prezent, în timp ce sudul și vestul beneficiază de mase de aer mai blânde, în această fază de tranziție. În România, se preconizează că sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie vor fi caracterizate de temperaturi ridicate din acest motiv.
Vortexul Polar nu este un simplu „obiect”, ci o circulație gigantică ce se extinde de la sol până în stratosferă. O încălzire bruscă a stratosferei (denumită SSW) poate duce la creșterea presiunii în partea superioară, ceea ce slăbește circulația polară, provocându-i o dislocare sau chiar o divizare în două. În multe cazuri, aceste efecte se propagă în jos, influențând tiparele vremii pe o perioadă de 2 până la 6 săptămâni.
Un aspect esențial de reținut este că nu orice încălzire stratosferică determină automat fenomene extreme de iarnă în Europa. Totuși, atunci când semnalul este puternic și consistent, riscul de blocaje atmosferice și de invazii de aer rece crește semnificativ.
În primele zile ale lunii februarie, cele mai recente analize (inclusiv cele ale ECMWF, sintetizate în diverse studii de specialitate) sugerează:
- anomalii mari de temperatură în stratosferă, în zona polară, caracterizate printr-o încălzire intensă;
- o presiune ridicată în stratosferă care afectează vortexul;
- posibilitatea ca vortexul să se divizeze în două nuclee, un semn clasic de perturbare majoră.
Ce ar putea însemna aceasta pentru Europa? Fereastra „periculoasă” se preconizează a fi în a doua parte a lunii februarie.
În multe cazuri de SSW, impactul la sol nu este imediat, ci apare după o perioadă de „cuplare” între stratosferă și troposferă. Conform prognozelor actuale, începutul lunii februarie ar putea aduce vreme mai blândă în diverse regiuni ale Europei (o fază de ajustare), însă, pe măsură ce luna avansează, există o probabilitate tot mai mare de revenire a aerului rece dinspre nord.
Regiunile europene care ar putea resimți rapid această schimbare (în cazul în care scenariul se confirmă) sunt:
- Nord & Nord-Vest (Islanda, Scandinavia, Marea Nordului, Regatul Unit): primele zone afectate când fluxul devine nordic sau nord-estic;
- Europa Centrală: riscul de episoade reci crește dacă se stabilizează un tipar de blocaj în nord;
- Europa de Est (inclusiv România): ar putea fi prinsă între mase de aer, cu posibile intrări reci din NE/N, sau condiții mai normale dacă traseul principal rămâne mai spre vest. Aici, poziția blocajului este crucială.
Un avertisment important de reținut: „colapsul vortexului” nu garantează automat ninsoare în fiecare regiune. Termenii folosiți în mediul online și în unele publicații pot părea alarmanți, însă efectele locale depind de detalii precum poziția centrilor de presiune, direcția ciclonilor, umiditatea disponibilă și momentul exact al răcirii. Ce este mai realist, dacă semnalul se menține, este o creștere a riscului de episoade reci în a doua parte a lunii februarie în Europa, nu o certitudine a viscolelor generale.


