Guvernul spaniol a declarat că este capabil să își onoreze angajamentele față de NATO cu o alocare de aproximativ 2–2,1% din PIB. Cu toate acestea, oficialii avertizează că o creștere semnificativă a bugetului pentru apărare ar putea exercita presiuni asupra finanțelor publice și asupra cheltuielilor sociale.
Recent, tensiunile dintre Spania și Statele Unite s-au amplificat după ce Madrid a refuzat să permită utilizarea bazelor sale militare de la Rota și Morón pentru posibile atacuri împotriva Iranului. Această decizie a atras critici severe din partea președintelui american, care a intensificat presiunile asupra guvernului spaniol.
Conform informațiilor publicate de EFE, această dispută are loc într-un moment simbolic, la exact 40 de ani de la referendumul care a decis continuarea apartenenței Spaniei la NATO, o temă care a divizat societatea și care revine acum în centrul atenției.
Președintele american Donald Trump a criticat vehement poziția Madridului, numind Spania un „partener teribil” în cadrul Alianței. El a susținut că Spania „nu joacă în echipă” și a amenințat cu posibile măsuri comerciale împotriva țării dacă nu își va crește cheltuielile pentru apărare. Trump a adăugat că, în opinia sa, Spania „nu are nimic de oferit Statelor Unite, cu excepția oamenilor minunați” și a subliniat că țara „duce lipsă de o conducere puternică”.
În fața acestor presiuni, guvernul spaniol condus de Pedro Sánchez a respins criticile americane, afirmând că contribuția Spaniei la NATO nu poate fi evaluată exclusiv prin prisma cheltuielilor militare. Madridul a evidențiat participarea sa la misiuni internaționale, capacitățile militare și rolul strategic al bazelor de la Rota și Morón.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a comentat că pragul de 2% din PIB alocat apărării, pe care Spania ar urma să-l atingă abia în 2025, ar putea fi insuficient pentru a răspunde amenințărilor actuale. Pentru a ajunge la nivelul de 5% din PIB solicitat de aliați, bugetul militar al Spaniei ar trebui să se dubleze, conform estimărilor. Totuși, guvernul de la Madrid consideră că o astfel de țintă ar fi „disproporționată” și ar pune o presiune considerabilă asupra finanțelor publice.
Datele furnizate de NATO arată o creștere semnificativă a bugetului apărării Spaniei în ultimii ani. Dacă în 2018 cheltuielile reprezentau aproximativ 0,92% din PIB, în 2025 acestea sunt estimate la circa 2% din PIB, echivalentul a aproximativ 33 de miliarde de euro.
În această context, majoritatea cetățenilor spanioli își susțin guvernul, considerând că țara nu ar trebui să accepte cererea Washingtonului de a aloca 5% din PIB pentru apărare. Cheltuielile pentru apărare au crescut cu 196% din 2018, ajungând la aproape 34 de miliarde de euro, iar acest efort plasează Spania pe locul patru în rândul statelor NATO care și-au majorat cel mai rapid bugetul apărării.
