OCDE: „Percepțiile privind corupția rămân ridicate. Corupția a devenit mai complexă decât noțiunea tradițională”
Corupția, dacă nu este gestionată corespunzător, poate genera cheltuieli publice ineficiente, un climat de afaceri defavorabil și politici publice ineficace. Conform unui sondaj Eurobarometru din 2025, percepțiile privind corupția în România sunt alarmante, 75% dintre respondenți considerând-o „răspândită”, depășind media Uniunii Europene. Deși puțini au declarat că au fost martori sau au experimentat direct corupția, 60% dintre respondenți afirmă că sunt afectați de corupție în viața cotidiană. Această situație indică faptul că, în România, corupția a evoluat dincolo de formele tradiționale de fraudă zilnică, conform raportului OCDE.
Zonele cele mai corupte: „politicienii, aleșii, sistemul de Sănătate, Poliția și Vama”
Raportul OCDE subliniază că instituțiile cele mai afectate de corupție sunt partidele politice, oficialii aleși, sistemul de sănătate, poliția și vama.
„România a luat măsuri semnificative în a combate corupția”
România a implementat măsuri importante în lupta împotriva corupției în ultimii ani, iar 39% dintre români consideră că eforturile guvernului sunt eficiente, un procent care depășește media Uniunii Europene. Indicatorii de Integritate Publică ai OCDE sugerează că sistemul anticorupție din România se aliniază, în mare parte, la standardele internaționale, având performanțe superioare în diverse domenii.
Țara dispune de cadre juridice solide pentru gestionarea conflictelor de interese și asigurarea integrității în finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale. De asemenea, România are un sistem bine dezvoltat pentru protecția avertizorilor de integritate, conform Directivei UE 2019/1937, deși există încă provocări în aplicarea acestei protecții.
„România a consolidat protecția denunțătorilor în cazurile de luare de mită transnațională. Progrese în Strategia anticorupție”
În cadrul procesului de aderare la OCDE, România a aderat în 2023 la Convenția OCDE privind combaterea mităi funcționarilor publici străini în tranzacții comerciale internaționale și continuă să facă progrese în acest domeniu, deși aplicarea practică necesită îmbunătățiri. O modificare recentă a Legii nr. 319/2024 a întărit protecția denunțătorilor care raportează mită transnațională.
De asemenea, România și-a îmbunătățit cadrul de gestionare a riscurilor de integritate pentru funcționarii publici, iar o nouă lege adoptată în noiembrie 2025 va aborda lacunele anterioare identificate de OCDE. Implementarea eficientă a acestei legi ar putea reduce distorsiunile economice cauzate de „ușile rotative” între sectorul public și cel privat.
Strategia Națională Anticorupție (SNC) 2021-2025 stabilește obiectivele guvernamentale pentru întărirea cadrului anticorupție. În ciuda respectării majorității criteriilor OCDE, strategia ar putea beneficia de o evaluare formală a riscurilor naționale de corupție pentru o planificare strategică mai eficientă.
România întâmpină provocări în prevenirea și gestionarea conflictelor de interese
În ciuda unui cadru legislativ solid, România se confruntă cu dificultăți în gestionarea conflictelor de interese. O gestionare eficientă a acestora este esențială pentru promovarea unui climat de concurență loială și luarea unor decizii transparente, reducând riscul de favoritism.
Agenția Națională de Integritate (ANI) utilizează instrumente inovatoare pentru a verifica declarațiile de avere, dar se confruntă cu lipsa de personal, ceea ce întârzie procesul de detectare. Implementarea unui nou instrument IT ar putea îmbunătăți eficiența, dar este necesară o abordare bazată pe riscuri pentru prioritizarea verificărilor.
În plus, consolidarea capacității instituțiilor publice de a gestiona proactiv conflictele de interese, inclusiv prin recuzarea voluntară, ar putea întări sistemul pe termen lung.
Sunt riscuri legate de corupție și integritate în domeniul Sănătății
Riscurile de corupție în sectorul sănătății rămân ridicate, incluzând mită, favoritism în gestionarea resurselor umane și achiziții publice, ceea ce contribuie la ineficiență și cheltuieli inutile. Strategia Națională de Asigurări 2021-2025 pune accent pe sectorul sănătății pentru a aborda aceste probleme.
Conflictele de interese sunt frecvente în acest sector, iar întărirea capacităților și îndrumările specifice ar putea reduce vulnerabilitatea la corupție. Este încurajator că Ministerul Sănătății a inclus gestionarea conflictelor de interese ca prioritate în strategia sa pentru perioada 2023-2030.
OCDE cere publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor
O decizie a Curții Constituționale din 2025 a declarat neconstituționale prevederi esențiale ale Legii nr. 176/2010, inclusiv publicarea declarațiilor de avere ale funcționarilor publici, din cauza preocupărilor legate de viața privată. În aproximativ două treimi dintre țările OCDE, informațiile despre averile funcționarilor publici sunt publicate.
Amendamentele la Legea nr. 176/2010, care vizează implementarea deciziei Curții Constituționale, sunt în curs de pregătire și se așteaptă să fie discutate în legislativ în a doua jumătate a anului 2026. Publicarea declarațiilor de avere trebuie să fie proporțională cu puterea decizională a funcționarilor, asigurând un echilibru între transparență și protejarea drepturilor fundamentale.
România ar beneficia de o transparență mai mare în procesul de elaborare a politicilor.
OCDE cere înăsprirea regulilor legate de lobby și previzibilitate legislativă
Progrese semnificative au fost realizate în întărirea regulilor de lobby, în special prin obligativitatea înregistrării în registrul RUTI, care a fost extinsă pentru toți membrii parlamentului. Aplicarea efectivă a acestui cadru de lobby este esențială pentru a preveni influența nejustificată a intereselor private asupra procesului de elaborare a politicilor.
Activitățile de lobby sunt îngrijorătoare în România, având în vedere că 26% dintre legi sunt adoptate prin proceduri accelerate. Aceste practici limitează contribuția părților interesate la legislația care le afectează, contribuind la instabilitatea legislativă și generând incertitudine pentru investitori. Restricțiile privind utilizarea abuzivă a procedurilor parlamentare au fost implementate, dar proporția proiectelor adoptate prin Ordonanțe de Urgență a rămas ridicată.
OCDE: „DNA are un palmares solid de urmărire penală cu succes a cazurilor de corupție”
Direcția Națională Anticorupție (DNA) are un istoric solid în urmărirea penală a cazurilor de corupție, iar 51% dintre români consideră că există suficiente acțiuni legale pentru a descuraja corupția, ceea ce reprezintă a doua cea mai mare rată din UE. Deși DNA se confruntă cu lipsuri de resurse, acest fapt nu a avut un impact semnificativ asupra eficienței sale în combaterea mităi internaționale.
Durata medie a cazurilor de corupție în România este puțin peste media Uniunii Europene, ceea ce sugerează că instanțele reușesc în general să asigure responsabilizarea într-un timp rezonabil.
OCDE: „România a luat măsuri pentru consolidarea integrității independenței sistemului judiciar”
Integritatea judecătorilor și procurorilor este esențială pentru aplicarea eficientă a legii. România a adoptat în 2022 trei „legi ale justiției” revizuite pentru a alinia sistemul judiciar la standardele internaționale. Deși eforturile sunt comparabile cu media OCDE, rămân aspecte ce necesită îmbunătățiri.
La finalul anului 2025, au apărut îngrijorări publice referitoare la independența judiciară și la gestionarea cazurilor de corupție, motiv pentru care autoritățile au înființat un grup de lucru pentru a evalua și revizui aceste probleme. Extinderea procedurilor de selecție bazate pe merit pentru promovarea judecătorilor și asigurarea garanțiilor pentru numirea și demiterea acestora ar putea îmbunătăți cadrul legal.
„Spălarea de bani și evaziunea fiscală rămân o problemă în România”
Spălarea banilor continuă să reprezinte o provocare în România, fiind asociată cu activități infracționale precum evaziunea fiscală și frauda. Conform raportului MONEYVAL al Consiliului Europei, România respectă doar parțial 15 din cele 40 de recomandări ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) și rămâne sub o monitorizare strictă.
Deși Legea nr. 129/2019 oferă un cadru legal pentru urmărirea penală, progresele în abordarea deficiențelor tehnice sunt limitate. Domenii precum sancțiunile financiare, reglementarea activelor virtuale și urmărirea statistică necesită îmbunătățiri semnificative.
