Interesul tot mai crescut al tinerilor americani față de China nu se limitează doar la o curiozitate culturală, ci reflectă o dezamăgire profundă față de capitalismul occidental și impactul acestuia asupra vieților lor, conform unei analize realizate de Business Insider.
Pentru mulți membri ai generației Z, această fascinație a început pe rețelele sociale.
Reed Adams, un tânăr de 20 de ani și creator de conținut în domeniul călătoriilor, povestește cum a descoperit China la vârsta de 13 ani. Aceasta s-a întâmplat în timp ce explora Google Maps și se uita la proiectele masive de infrastructură din mediul rural chinez. „Îmi place infrastructura. Vedeam acele mega-proiecte uriașe și am început să mă documentez despre cum s-a dezvoltat China”, declară el.
În 2025, după ce a economisit bani lucrând la Walmart, Adams a vizitat pentru prima dată China, iar experiența sa a devenit virală pe TikTok, un videoclip în care compară China cu Occidentul adunând peste 4 milioane de vizualizări.
Social media transformă imaginea Chinei
Platformele de socializare au fost esențiale în modificarea percepției tinerilor asupra Chinei. Clipurile virale arată apartamente accesibile în orașe precum Shenzhen, un stil de viață mai sigur și mai ieftin în Shanghai, dar și orașe complet digitalizate, unde plățile și livrările sunt automate.
Pentru mulți tineri, China se prezintă ca un model de eficiență, tehnologie avansată și dezvoltare rapidă, în contrast cu infrastructura învechită și costurile ridicate din Statele Unite.
Admirația pentru China, dar cu precauții
Cu toate acestea, nu toți tinerii din generația Z împărtășesc acest entuziasm. Ally, o tânără de 22 de ani din New York care a studiat în Shanghai, recunoaște că experiența a fost pozitivă, dar nu lipsită de limitări. Deși apreciază rețeaua de transport și plățile digitale, ea subliniază lipsa libertății de exprimare, cenzura și rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor. În plus, modelul de muncă „996” (de la 9 dimineața la 9 seara, 6 zile pe săptămână) este descurajant pentru mulți.
În același timp, unii tineri chinezi răspund prin fenomenul „lying flat”, o formă de abandonare a presiunii de performanță și productivitate.
Avantajele și provocările vieții în China
Christian Nemeth, un creator de conținut american stabilit în Chengdu, evidențiază atât avantajele, cât și dificultățile întâmpinate în viața din China. Adaptarea la cenzura guvernamentală a fost una dintre cele mai mari provocări. El menționează că unii prieteni chinezi au cunoștințe limitate despre evenimente globale semnificative, cum ar fi atentatele din 11 septembrie 2001.
Cu toate acestea, Nemeth nu intenționează să se întoarcă în SUA prea curând, considerând că China oferă servicii medicale mai accesibile, o infrastructură mai bine dezvoltată și un stil de viață mai convenabil.
Capitalismul, contestat de tineri
Această deschidere către China coincide cu o schimbare de mentalitate în rândul generației Z. Un sondaj Harvard din 2025 arată că doar 39% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani susțin capitalismul, o scădere față de 45% în 2020. De asemenea, percepția Chinei ca adversar scade semnificativ, doar 19% dintre tinerii sub 30 de ani considerând China un inamic, în comparație cu peste 40% în rândul generațiilor mai în vârstă.
Un interes selectiv, nu o idealizare totală
Tinerii nu adoptă fără discernământ modelul chinez, ci aleg doar aspectele pe care le consideră utile: investițiile în infrastructură, digitalizarea serviciilor și costul accesibil al vieții. Pentru generația Z, China nu mai este doar un rival economic al SUA, ci și un posibil model alternativ sau cel puțin o sursă de inspirație pentru reforme interne.
Ce putem concluziona din această fascinație? O combinație de așteptări neîmplinite, creșterea costurilor și o nevoie acută de schimbare stau la baza acestor preferințe. Generația Z se dovedește a fi mult mai pragmatică decât predecesorii săi, dar, în același timp, are o cunoștință limitată despre istorie. Aceștia doresc să afle doar unde se trăiește cel mai bine și de ce.
