Recent, complexul Ras Laffan, situat la aproximativ 80 de kilometri nord-est de Doha, a fost scena a două atacuri cu rachete devastatoare. Primul atac a cauzat daune semnificative instalației Shell de conversie a gazului în lichide, cunoscută sub numele de Pearl, iar al doilea a dus la incendii extinse și pagube suplimentare în mai multe unități de gaz natural lichefiat (GNL).
Aceste atacuri, atribuite Iranului, au venit ca reacție la un bombardament israelian care a vizat un complex petrochimic din Iran, conform informațiilor furnizate de BBC.
Impactul acestor evenimente asupra piețelor energetice globale este semnificativ. Ras Laffan este un producător major, contribuind cu aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu GNL, iar livrările către Europa și Asia sunt acum suspendate pe durata reparațiilor necesare.
După atacuri, prețurile gazelor au crescut dramatic. În Marea Britanie, prețul a atins un maxim de aproape 183 de pence pe term, iar în Europa, creșterea a depășit 10% într-o singură zi, ceea ce subliniază volatilitatea piețelor energetice în fața acestor crize.
Compania de consultanță Wood Mackenzie a emis o avertizare, afirmând că aceste atacuri „remodelează radical perspectivele globale privind GNL”. Redresarea rapidă, anticipată până la mijlocul anului 2026, „pare acum din ce în ce mai puțin probabilă”, ceea ce indică o instabilitate pe termen lung.
În ceea ce privește consumatorii, Nick Butler, fost responsabil de strategie la BP, a subliniat că prețul gazului va crește inevitabil. El a declarat: „Acel gaz nu va putea fi înlocuit în scurt timp, și poate nici pentru mult timp”.
Saad Sherida Al-Kaabi, șeful QatarEnergy, a descris atacurile ca fiind „un atac asupra securității și stabilității energetice globale”, evidențiind gravitatea situației.
Deși Marea Britanie importă mai puțin de 2% din GNL-ul său din Qatar, efectele acestei crize se resimt pe întregul lanț energetic. Creșterea prețurilor gazului se traduce, inevitabil, în facturi mai mari la electricitate pentru consumatori.
Butler a avertizat că „guvernul va trebui să intervină cu un plan de securitate energetică pentru a proteja persoanele care vor plăti prețuri mai mari în următoarele două sau trei luni”, subliniind nevoia de măsuri proactive în fața acestei crize energetice emergente.
