C\u00e2nd observi cum vecinul t\u0103u \u00ee\u0219i \u00eengrijeste barba, este momentul s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti la a ta. Aceasta ar trebui s\u0103 fie mentalitatea care \u00eei ghideaz\u0103 pe politicieni, economi\u0219ti \u0219i pensionari \u00een Europa. Germania, cea mai influent\u0103 na\u021biune european\u0103 \u0219i un lider \u00een reformele sociale, a \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare m\u0103suri drastice de t\u0103iere a cheltuielilor sociale, anun\u021b\u00e2nd reduceri semnificative la pensii \u0219i asisten\u021b\u0103 medical\u0103. Aceste m\u0103suri sunt necesare pentru a finan\u021ba cre\u0219terea cheltuielilor de ap\u0103rare, conform unui articol din El Economista.<\/p>\n
\u00cen prezent, Germania se confrunt\u0103 cu o datorie public\u0103 care abia dep\u0103\u0219e\u0219te 60% din PIB, ceea ce ar trebui s\u0103 fie un semnal de alarm\u0103 pentru alte state cu niveluri de \u00eendatorare semnificativ mai mari. Acestea care pl\u0103nuiesc s\u0103 finan\u021beze cheltuieli de ap\u0103rare prin emiterea de noi datorii, \u00een timp ce \u00ee\u0219i men\u021bin sau extind cheltuielile sociale. Recent, pie\u021bele au demonstrat c\u0103 \u00eemprumuturile publice \u201enelimitate\u201d pot avea consecin\u021be severe, iar Germania \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere un exemplu clar \u00een acest sens.<\/p>\n
Este un paradox istoric faptul c\u0103 Berlinul a ini\u021biat aceast\u0103 dezmembrare a statului social, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Otto von Bismarck, cancelarul german de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, a fost cel care a creat primul sistem de pensii contributive \u0219i asigur\u0103ri sociale, cu scopul de a combate ideile socialiste \u0219i de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi via\u021ba muncitorilor.<\/p>\n
Un nou model de stat social, cu t\u0103ieri de miliarde<\/strong><\/p>\n Timpul s-a schimbat, iar acum guvernul german de coali\u021bie a aprobat un pachet amplu de reduceri ale asisten\u021bei sociale, \u00een valoare de 38,3 miliarde de euro, p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Aceste t\u0103ieri vor afecta drastic sistemul de s\u0103n\u0103tate \u0219i garan\u021biile de pensii, pentru a aloca mai multe fonduri cheltuielilor militare. Uniunea Cre\u0219tin Democrat\u0103 (CDU) \u0219i Partidul Social Democrat (SPD), care formeaz\u0103 coali\u021bia de guvernare sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, au convenit asupra acestor m\u0103suri \u00eenainte de o \u0219edin\u021b\u0103 de cabinet programat\u0103 pentru 28 aprilie 2026.<\/p>\n Cu toate tensiunile dintre cele dou\u0103 fac\u021biuni ale coali\u021biei, guvernul pare hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u0219i implementeze mult discutata \u201etoamn\u0103 a reformelor\u201d a lui Merz<\/strong>, am\u00e2nat\u0103 recent pentru prim\u0103vara anului viitor. Alegerile regionale recente din Germania au creat o fereastr\u0103 de oportunitate pe care anali\u0219tii o consider\u0103 propice pentru introducerea unor reforme nepopulare. Tensiunile au fost amplificate de amenin\u021b\u0103rile tinerilor membri ai CDU de a bloca propunerile SPD de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a pensiilor.<\/p>\n Printre cele mai \u00eengrijor\u0103toare mesaje transmise de aceast\u0103 mi\u0219care de la Berlin se num\u0103r\u0103 reformele propuse pentru pensii. Merz a declarat c\u0103 pensia de stat va deveni o \u201eacoperire de baz\u0103\u201d pentru b\u0103tr\u00e2ne\u021be, insuficient\u0103 pentru men\u021binerea unui nivel de trai decent. De asemenea, indemniza\u021biile de \u0219omaj pe termen lung vor fi reduse. Aceste m\u0103suri reprezint\u0103 cea mai semnificativ\u0103 reform\u0103 a statului social german de la reformele Agendei 2010, implementate \u00een anii 2000 de c\u0103tre Gerhard Schr\u00f6der.<\/p>\n Avertisment pentru Europa: pensii mai mici \u00een viitor?<\/strong><\/p>\n Pe m\u0103sur\u0103 ce discu\u021biile despre reducerile din Germania au \u00eenceput, Juan Ram\u00f3n Rallo, doctor \u00een economie, a atras aten\u021bia asupra restului Europei, \u00een special asupra Spaniei. El a subliniat c\u0103, \u201edac\u0103 statul bun\u0103st\u0103rii german, cu o datorie public\u0103 de 63% din PIB, este \u00een declin, cel spaniol, cu 103%, se afl\u0103 mult mai aproape de pr\u0103pastie\u201d.<\/p>\n Rallo a comparat cheltuielile publice \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri \u0219i a concluzionat c\u0103 \u201enu exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 semnificativ\u0103\u201d \u00een ceea ce prive\u0219te cheltuielile sociale, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Germania aloc\u0103 19,7% din PIB pentru protec\u021bia social\u0103, comparativ cu 18,5% \u00een Spania. Aceasta sugereaz\u0103 c\u0103 ceea ce este nesustenabil \u00een Germania nu va deveni miraculos viabil \u00een Spania.<\/p>\n De asemenea, s-a discutat intens despre sustenabilitatea pensiilor \u00een \u00eentreaga Europ\u0103. Recent, Financial Times a publicat un editorial provocator care punea la \u00eendoial\u0103 capacitatea \u021b\u0103rilor europene de a men\u021bine sisteme de pensii at\u00e2t de generoase. Aceasta sugereaz\u0103 c\u0103 m\u0103surile adoptate de Germania ar putea fi doar \u00eenceputul unei reduceri reale a pensiilor la nivel european, cu Spania fiind printre cele mai afectate.<\/p>\n Probleme severe cu datoriile implicite la pensii<\/strong><\/p>\n Europa a promis mult pensionarilor s\u0103i, at\u00e2t \u00een termeni financiari, c\u00e2t \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te drepturile. Printre \u021b\u0103rile cu cele mai mari promisiuni se afl\u0103 Spania<\/strong>, care se distinge prin drepturile la pensie. Datoriile implicite legate de pensii \u00een conturile na\u021bionale se estimeaz\u0103 c\u0103 dep\u0103\u0219esc 600% din PIB, cea mai mare valoare din Europa, conform Eurostat.<\/p>\n Un raport elaborat de Capital Economics a eviden\u021biat vulnerabilitatea economiilor din sudul Europei, inclusiv a Spaniei, \u00een fa\u021ba provoc\u0103rilor legate de pensii. Se preconizeaz\u0103 c\u0103 cheltuielile publice pentru pensii \u00een zona euro vor cre\u0219te cu aproximativ 1% din PIB \u00een urm\u0103torul deceniu, cu varia\u021bii semnificative \u00eentre \u021b\u0103ri. Chiar dac\u0103 1% poate p\u0103rea modest, pentru statele cu dezechilibre bugetare, aceasta ar putea fi o presiune suplimentar\u0103 asupra sustenabilit\u0103\u021bii financiare.<\/p>\n \u00cemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei \u0219i costurile<\/strong><\/p>\n Cre\u0219terea cheltuielilor pentru pensii este determinat\u0103 \u00een mare parte de \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei. Genera\u021bia \u201ebaby boom\u201d ajunge acum la v\u00e2rsta pension\u0103rii, un proces care este mai pronun\u021bat \u00een Italia \u0219i Spania, dar mai pu\u021bin intens \u00een Fran\u021ba \u0219i Germania. Raportul a men\u021bionat c\u0103 \u00een Spania, cheltuielile cu pensiile ar putea cre\u0219te cu 1,5% din PIB p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, iar Comisia European\u0103 estimeaz\u0103 o cifr\u0103 \u0219i mai mare, de 1,8%.<\/p>\n \u201e\u00cen Germania \u0219i Spania, principalul risc este automul\u021bumirea\u201d, a spus Franziska Palmas, autoarea raportului. \u201eCre\u0219terea cheltuielilor cu pensiile nu va genera \u00eengrijorare pe termen scurt, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 datoria Germaniei este relativ sc\u0103zut\u0103, iar cea a Spaniei a sc\u0103zut datorit\u0103 unei economii \u00een cre\u0219tere.\u201d<\/p>\n Dintr-o perspectiv\u0103 paneuropean\u0103, \u00eentrebarea crucial\u0103 este dac\u0103 trebuie s\u0103 facem un pas \u00eenapoi pentru a putea avansa mai apoi. Anali\u0219tii subliniaz\u0103 c\u0103 Europa prioritizeaz\u0103 bun\u0103starea, dar c\u0103 pentru a men\u021bine un sistem de pensii de tip \u201epay as you go\u201d, este necesar\u0103 o cre\u0219tere economic\u0103 sustenabil\u0103.<\/p>\n Odat\u0103 cu anun\u021barea m\u0103surilor guvernului german, ministrul spaniol al transporturilor, \u00d3scar Puente, a reac\u021bionat rapid pe re\u021belele sociale, avertiz\u00e2nd c\u0103 \u201eputem preveni acest lucru aici\u201d. Totu\u0219i, diferen\u021bele \u00een datoria public\u0103 \u00eentre Germania \u0219i Spania complic\u0103 redresarea financiar\u0103.<\/p>\n Problema din Germania este c\u0103 aceste reduceri sunt justificate prin nevoia de re\u00eenarmare, ceea ce genereaz\u0103 controverse. De\u0219i se afirm\u0103 c\u0103 cheltuielile pentru ap\u0103rare vor stimula economia, realitatea este c\u0103 acestea creeaz\u0103 presiuni fiscale suplimentare, afect\u00e2nd \u0219i celelalte economii europene.<\/p>\n OCDE a avertizat c\u0103 \u201ecre\u0219terea cheltuielilor pentru ap\u0103rare ar putea stimula temporar economia, dar genereaz\u0103 presiuni fiscale pe termen lung.\u201d De asemenea, criticile au fost \u00eendreptate c\u0103tre autorit\u0103\u021bile germane pentru utilizarea fondurilor destinate investi\u021biilor \u00een cheltuieli curente, ceea ce face ca m\u0103surile actuale s\u0103 fie cu at\u00e2t mai semnificative.<\/p>\n \u00cen concluzie, anali\u0219tii sugereaz\u0103 c\u0103, de\u0219i stimulul fiscal ar putea genera activitate economic\u0103, din cauza costurilor \u00een cre\u0219tere ale unei popula\u021bii \u00eemb\u0103tr\u00e2nite, efectele pozitive ale acestuia ar putea fi dezam\u0103gitoare. Progresele \u00een reformele structurale sunt, de asemenea, foarte a\u0219teptate, dar r\u0103m\u00e2n neclare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" C\u00e2nd observi cum vecinul t\u0103u \u00ee\u0219i \u00eengrijeste barba, este momentul s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti la a ta. Aceasta ar trebui s\u0103 fie mentalitatea care \u00eei ghideaz\u0103 pe politicieni, economi\u0219ti \u0219i pensionari \u00een Europa. Germania, cea mai influent\u0103 na\u021biune european\u0103 \u0219i un lider \u00een reformele sociale, a \u00eenceput s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare m\u0103suri drastice de t\u0103iere a […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":16636,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_override_counter":[],"footnotes":""},"categories":[40],"tags":[3625,18939,5563,2513,5555,676,4084,18940],"class_list":["post-16635","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-econonie","tag-asistenta-medicala","tag-cheltuieli-de-aparare","tag-cheltuieli-sociale","tag-datorie-publica","tag-economisti","tag-germania","tag-pensii","tag-reforme-sociale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16635","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16635"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16635\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/media\/16636"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16635"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16635"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16635"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}