Satul \u0218mig, cu o popula\u021bie de sub 800 de locuitori, ascunde un trecut fascinant \u0219i plin de surprize pentru cei care \u00eei descoper\u0103 istoria. Parte a comunei Alma, acest sat se m\u00e2ndre\u0219te cu \u0219ase biserici, inclusiv cu cea mai mare pictur\u0103 mural\u0103 medieval\u0103 din Transilvania. De asemenea, \u00een secolul al XIX-lea, aici a fost g\u0103sit un tezaur de peste 500 de grame de aur, dat\u00e2nd de aproximativ 3.500 de ani, conform declara\u021biilor pre\u0219edintelui Consiliului Jude\u021bean Sibiu, Daniela C\u00eempean, pe pagina sa de Facebook.<\/p>\n
R\u0103zboiul dintre r\u0103zboaie<\/strong><\/p>\n \u00cen memoria b\u0103tr\u00e2nilor satului, r\u0103m\u00e2ne vie amintirea unui incident petrecut \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, c\u00e2nd o delega\u021bie a sa\u0219ilor din Bra\u0219ov a fost respins\u0103 cu pietre \u0219i bu\u0219teni, \u00een urma deciziei s\u0103tenilor de a prelua terenurile mo\u0219ierului armean Papp K\u00e1lm\u00e1n, aflat \u00een faliment.<\/p>\n Ast\u0103zi, \u0218migul este un loc de \u00eent\u00e2lnire pentru credincio\u0219i din cinci confesiuni diferite: romano-catolici, greco-catolici, evanghelici, reforma\u021bi \u0219i ortodoc\u0219i, ultimii av\u00e2nd dou\u0103 biserici.<\/p>\n Satul cu un sas \u0219i jum\u0103tate<\/strong><\/p>\n \u201e\u00cen tot satul mai exist\u0103 un sas \u0219i jum\u0103tate\u201d, glume\u0219te Alexander Kloos, referindu-se la singura s\u0103soaic\u0103 \u0219i la un sas cu r\u0103d\u0103cini maghiare, care reprezint\u0103 o etnie ce a contribuit la construirea bisericii din localitate \u00een secolul al XIV-lea, unde se afl\u0103 una dintre cele mai mari fresce medievale din Transilvania.<\/p>\n Alexander, un cet\u0103\u021bean german, este bine cunoscut \u00een regiunea T\u00e2rnavelor datorit\u0103 implic\u0103rii sale \u00een proiecte de restaurare a bisericilor fortificate s\u0103se\u0219ti. Fascinat de istoria sa\u0219ilor, el a revenit \u00een Rom\u00e2nia la v\u00e2rsta adult\u0103, dup\u0103 ce p\u0103rin\u021bii s\u0103i au emigrat \u00een Germania c\u00e2nd el avea doar trei ani. \u201eAm ajuns la biserica fortificat\u0103 din Hosman \u0219i am sim\u021bit imediat c\u0103 apar\u021bin acestor locuri\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te el.<\/p>\n Dedica\u021bia pentru salvarea bisericii din \u0218mig<\/strong><\/p>\n Alexander, av\u00e2nd profesia de graphic designer, \u00ee\u0219i petrece majoritatea timpului liber dedic\u00e2ndu-se salv\u0103rii bisericii din \u0218mig. \u201eFiecare concediu de odihn\u0103 \u00eel petrec \u00een Rom\u00e2nia, iar uneori \u00eemi iau \u0219i c\u00e2te o lun\u0103 de concediu f\u0103r\u0103 plat\u0103 pentru a fi aici, unde este mare nevoie de sprijin pentru restaurarea frescei\u201d, explic\u0103 el.<\/p>\n Biserica din sat a devenit un adev\u0103rat atelier de restaurare, dup\u0103 ce Funda\u021bia Biserici Fortificate a reabilitat acoperi\u0219ul. Din 2020, zeci de studen\u021bi din toat\u0103 Europa vin aici pentru a se preg\u0103ti \u00een meseria de restaurator, datorit\u0103 unor parteneriate cu diverse universit\u0103\u021bi \u0219i asocia\u021bii. Programul \u201eThe Conservation Summer School\u201d urmeaz\u0103 s\u0103 fie acreditat de Erasmus ca \u201e\u0218coal\u0103 European\u0103 de Var\u0103\u201d.<\/p>\n \u201eAnul acesta, vom avea trei \u0219coli de var\u0103 pentru studen\u021bi din Rom\u00e2nia, Ungaria, Germania, Fran\u021ba, Olanda, Austria \u0219i Italia. Ace\u0219tia vor avea ocazia unic\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be despre restaurarea \u0219i conservarea unei fresce medievale, o oportunitate rar\u0103 \u00een Europa, unde majoritatea lucr\u0103rilor de acest tip au fost deja restaurate\u201d, adaug\u0103 Alexander.<\/p>\n Fresca unic\u0103 din \u0218mig<\/strong><\/p>\n \u00cen lini\u0219tea satului, pu\u021binii locuitori care ies pe str\u0103zi sunt \u00een general pensionari sau mame cu copii mici. Adul\u021bii lucreaz\u0103 \u00een Media\u0219, aflat la doar 16 kilometri distan\u021b\u0103. Biserica atrage turi\u0219ti curio\u0219i de fresca sa unic\u0103, care acoper\u0103 aproximativ 260 de metri p\u0103tra\u021bi \u0219i ilustreaz\u0103 teme importante ale catolicismului medieval, precum Legenda Sf\u00e2ntului Ladislau \u0219i Rug\u0103ciunea Sfintei Ecaterina.<\/p>\n \u201eO fresc\u0103 at\u00e2t de mare \u00eentr-o biseric\u0103 de sat este rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een Europa\u201d, subliniaz\u0103 Alexander. Fresca, care a fost acoperit\u0103 \u00een trecut \u00een urma tranzi\u021biei de la cultul catolic la cel evanghelic, a supravie\u021buit, iar misiunea echipei de restauratori este de a descoperi \u0219i re\u00eenvie \u00eentreaga lucrare realizat\u0103 cu peste cinci secole \u00een urm\u0103.<\/p>\n Specialistul restaurator Lorand Kiss, apreciat \u00een domeniu, adaug\u0103: \u201eAceast\u0103 fresc\u0103 a fost complet necunoscut\u0103 acum dou\u0103 decenii \u0219i este probabil realizat\u0103 de acela\u0219i artist care a lucrat \u0219i la biserica din M\u0103l\u00e2ncrav.\u201d<\/p>\n Vara, biserica revine la via\u021b\u0103 datorit\u0103 studen\u021bilor care lucreaz\u0103 cu minu\u021biozitate pentru a restaura picturile. Ace\u0219tia folosesc instrumente precum bisturie \u0219i solu\u021bii speciale pentru a \u00eendep\u0103rta straturile de tencuial\u0103, contribuind astfel la readucerea la via\u021b\u0103 a unei p\u0103r\u021bi din istoria comunit\u0103\u021bii s\u0103se\u0219ti, care continu\u0103 s\u0103 influen\u021beze jude\u021bul Sibiu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Satul \u0218mig, cu o popula\u021bie de sub 800 de locuitori, ascunde un trecut fascinant \u0219i plin de surprize pentru cei care \u00eei descoper\u0103 istoria. Parte a comunei Alma, acest sat se m\u00e2ndre\u0219te cu \u0219ase biserici, inclusiv cu cea mai mare pictur\u0103 mural\u0103 medieval\u0103 din Transilvania. De asemenea, \u00een secolul al XIX-lea, aici a fost g\u0103sit […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":16688,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_override_counter":[],"footnotes":""},"categories":[43],"tags":[18969,1043,10882,873,18970,18968,4256,263],"class_list":["post-16687","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura","tag-biserici","tag-comunitate","tag-credinta","tag-istorie","tag-razboaie-mondiale","tag-smig","tag-tezaur","tag-transilvania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16687","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16687"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16687\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/media\/16688"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16687"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16687"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16687"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}