Satul \u0218mig, cu o popula\u021bie de sub 800 de locuitori, este un loc plin de surprize pentru cei care descoper\u0103 istoria sa fascinant\u0103. Parte a comunei Alma, acest sat se m\u00e2ndre\u0219te cu nu mai pu\u021bin de \u0219ase biserici \u0219i este cunoscut pentru cea mai mare pictur\u0103 mural\u0103 din Evul Mediu din Transilvania. De asemenea, \u00een secolul al XIX-lea, aici a fost descoperit un tezaur de peste 3.500 de ani, care c\u00e2nt\u0103rea mai mult de o jum\u0103tate de kilogram de aur, dup\u0103 cum subliniaz\u0103 pre\u0219edintele Consiliului Jude\u021bean Sibiu, Daniela C\u00eempean, pe pagina sa de Facebook.<\/p>\n
\u201eR\u0103zboiul\u201d dintre r\u0103zboaie<\/strong><\/p>\n Locuitorii mai \u00een v\u00e2rst\u0103 ai satului \u00ee\u0219i amintesc cu nostalgie de un incident petrecut \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, c\u00e2nd o delega\u021bie de sa\u0219i bra\u0219oveni a fost respins\u0103 cu o ploaie de pietre \u0219i bu\u0219teni, ca urmare a faptului c\u0103 s\u0103tenii au preluat terenurile de la Papp K\u00e1lm\u00e1n, un mo\u0219ier armean aflat \u00een faliment.<\/p>\n \u00cen prezent, \u0218migul este un loc unde coexist\u0103 credincio\u0219i din cinci confesiuni: romano-catolici, greco-catolici, evanghelici, reforma\u021bi \u0219i ortodoc\u0219i, ace\u0219tia din urm\u0103 av\u00e2nd dou\u0103 biserici \u00een sat.<\/p>\n Satul cu un sas \u0219i jum\u0103tate<\/strong><\/p>\n \u201e\u00cen tot satul mai exist\u0103 un sas \u0219i jum\u0103tate\u201d, glume\u0219te Alexander Kloos, referindu-se la o s\u0103soaic\u0103 \u0219i un sas pe jum\u0103tate maghiar, singurii reprezentan\u021bi ai comunit\u0103\u021bii s\u0103se\u0219ti care au construit, \u00een mijlocul secolului al XIV-lea, biserica ce g\u0103zduie\u0219te una dintre cele mai mari fresce medievale din Transilvania.<\/p>\n Alexander, cet\u0103\u021bean german, este un cunoscut activist \u00een zona T\u00e2rnavelor, dedic\u00e2ndu-se proiectelor de conservare \u0219i restaurare a bisericilor fortificate s\u0103se\u0219ti. De\u0219i s-a n\u0103scut \u00een Bucure\u0219ti din tat\u0103 sas sibian \u0219i mam\u0103 basarabeanc\u0103, s-a \u00eendr\u0103gostit de cultura sa\u0219ilor la v\u00e2rsta de 30 de ani. \u201eP\u0103rin\u021bii mei au decis s\u0103 emigreze \u00een Germania c\u00e2nd eu aveam doar trei ani. Atunci, statul german oferea sume \u00eentre 2.000 \u0219i 5.000 de m\u0103rci pentru fiecare sas\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te el.<\/p>\n \u00centors \u00een Rom\u00e2nia ca adult, Alexander a sim\u021bit imediat o conexiune profund\u0103 cu locurile sale. \u201eAm vizitat biserica fortificat\u0103 din Hosman \u0219i am realizat c\u0103 apar\u021bin acestor locuri. De atunci, am fost la peste 200 de biserici fortificate din Transilvania, majoritatea \u00een jude\u021bele Sibiu, Bra\u0219ov, Mure\u0219 \u0219i Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud\u201d, adaug\u0103 el.<\/p>\n Dedica\u021bie pentru restaurare<\/strong><\/p>\n Graphic designer de profesie, Alexander \u00ee\u0219i dedic\u0103 tot timpul liber salv\u0103rii bisericii din \u0218mig. \u201e\u00cemi petrec fiecare concediu \u00een Rom\u00e2nia \u0219i, de multe ori, iau c\u00e2te o lun\u0103 de concediu f\u0103r\u0103 plat\u0103 pentru a putea fi aici, unde este mare nevoie de sprijin pentru restaurarea frescei\u201d, m\u0103rturise\u0219te el.<\/p>\n \u00cen urma reabilit\u0103rii acoperi\u0219ului de c\u0103tre Funda\u021bia Biserici Fortificate, mica biseric\u0103 din sat a devenit un important atelier de restaurare. Din 2020, zeci de studen\u021bi din diverse \u021b\u0103ri europene vin aici pentru a se preg\u0103ti \u00een meseria de restaurator, gra\u021bie asocia\u021biilor Kulturerbe Kirchenburgen \u0219i ARCUS din T\u00e2rgu Mure\u0219, Universit\u0103\u021bilor de Art\u0103 din Bucure\u0219ti \u0219i Cluj-Napoca, Universit\u0103\u021bii \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu, precum \u0219i parteneriatelor cu Universitatea de Arte Frumoase din Budapesta \u0219i Federa\u021bia Restauratorilor din Germania. Programul, intitulat \u201eThe Conservation Summer School\u201d, va fi acreditat de Erasmus ca \u201e\u0218coal\u0103 European\u0103 de Var\u0103\u201d.<\/p>\n \u201ePentru prima dat\u0103, \u00een acest an vom avea trei \u0219coli de var\u0103 destinate studen\u021bilor care se preg\u0103tesc \u00een conservarea suprafe\u021belor arhitecturale. Ace\u0219tia vin din Rom\u00e2nia, Ungaria, Germania, Fran\u021ba, Olanda, Austria \u0219i Italia, av\u00e2nd ocazia unic\u0103 de a \u00eenv\u0103\u021ba practic despre restaurare \u0219i conservare pe o fresc\u0103 din Evul Mediu. Astfel de oportunit\u0103\u021bi sunt rare \u00een Europa, majoritatea lucr\u0103rilor de acest tip fiind deja restaurate\u201d, explic\u0103 Alexander.<\/p>\n Fresca din biserica din \u0218mig<\/strong><\/p>\n \u00cen \u0218mig, lini\u0219tea este punctat\u0103 doar de c\u00e2\u021biva s\u0103teni care ies pe strad\u0103, majoritatea fiind pensionari sau mame cu copii mici. Adul\u021bii se afl\u0103 la munc\u0103 \u00een Media\u0219, situat la 16 kilometri distan\u021b\u0103. Biserica atrage turi\u0219ti curio\u0219i de fresca unic\u0103 din zon\u0103.<\/p>\n \u201eAceast\u0103 fresc\u0103 are aproximativ 260 de metri p\u0103tra\u021bi \u0219i ilustreaz\u0103 Legenda Sf\u00e2ntului Ladislau, Rug\u0103ciunea Sfintei Ecaterina \u0219i Crucea Vie, teme esen\u021biale ale catolicismului medieval. O fresc\u0103 de asemenea dimensiuni \u00eentr-o biseric\u0103 de sat este rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 chiar \u0219i \u00een Europa\u201d, spune Alexander, \u00eendr\u0103gostit de istoria sa\u0219ilor transilv\u0103neni.<\/p>\n De pe pere\u021bii \u00eenal\u021bi ai bisericii, sfin\u021bii privesc c\u0103tre cei care intr\u0103 prin u\u0219a grea, cu inser\u021bii metalice. Abia \u00een ultimii ani, ace\u0219tia au fost readu\u0219i la lumin\u0103.<\/p>\n \u201e\u0218tim c\u0103 trecerea de la cultul catolic la cel evanghelic a dus la acoperirea picturilor de pe pere\u021bii bisericii. Din fericire, acestea nu au fost distruse, ci doar acoperite cu var sau tencuial\u0103 sub\u021bire. Misiunea noastr\u0103 este s\u0103 \u00eendep\u0103rt\u0103m aceste straturi \u0219i s\u0103 red\u0103m \u00eentreaga lucrare realizat\u0103 acum mai bine de cinci secole\u201d, explic\u0103 Alexander.<\/p>\n Despre fresc\u0103, am discutat \u0219i cu Lorand Kiss, un specialist de renume \u00een restaurarea picturilor medievale din Rom\u00e2nia. \u201eEste o fresc\u0103 despre care nimeni nu \u0219tia \u00een urm\u0103 cu 20 de ani. Probabil a fost realizat\u0103 de acela\u0219i pictor care a lucrat \u0219i la biserica din M\u0103l\u00e2ncrav\u201d, afirm\u0103 el.<\/p>\n Referitor la culori, Lorand ne dezv\u0103luie c\u00e2teva secrete din Evul Mediu: \u201ePentru galben, se folosea inclusiv g\u0103lbenu\u0219ul de ou, iar pentru suportul culorilor se apela la cazeina din lapte. De asemenea, c\u0103rbunele era utilizat pentru negru, iar oxidul de cupru pentru verde\u201d.<\/p>\n Pe durata verii, biserica revine la via\u021b\u0103 datorit\u0103 zecilor de tineri studen\u021bi care vin \u00een \u0218mig pentru a restaura frescele. Ace\u0219tia lucreaz\u0103 cu bisturie pentru a \u00eendep\u0103rta tencuiala \u0219i folosesc diverse solu\u021bii pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi stratul suport al picturii. Aceast\u0103 munc\u0103 titanic\u0103 este realizat\u0103 de o echip\u0103 mic\u0103, dar dedicat\u0103, care contribuie la revigorarea unui fragment din trecutul comunit\u0103\u021bii s\u0103se\u0219ti, l\u0103s\u00e2nd o amprent\u0103 durabil\u0103 asupra jude\u021bului Sibiu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Satul \u0218mig, cu o popula\u021bie de sub 800 de locuitori, este un loc plin de surprize pentru cei care descoper\u0103 istoria sa fascinant\u0103. Parte a comunei Alma, acest sat se m\u00e2ndre\u0219te cu nu mai pu\u021bin de \u0219ase biserici \u0219i este cunoscut pentru cea mai mare pictur\u0103 mural\u0103 din Evul Mediu din Transilvania. De asemenea, \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":17252,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_override_counter":[],"footnotes":""},"categories":[43],"tags":[19432,18969,873,19281,18970,18968,4256,263],"class_list":["post-17251","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura","tag-alma","tag-biserici","tag-istorie","tag-pictura-murala","tag-razboaie-mondiale","tag-smig","tag-tezaur","tag-transilvania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17251","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17251"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17251\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/media\/17252"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17251"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17251"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17251"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}