{"id":5213,"date":"2026-02-25T21:14:18","date_gmt":"2026-02-25T21:14:18","guid":{"rendered":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/2026\/02\/25\/romania-trebuie-sa-recunoasca-500-de-ani-de-sclavie-rroma-crima-impotriva-umanitatii\/"},"modified":"2026-02-25T21:14:18","modified_gmt":"2026-02-25T21:14:18","slug":"romania-trebuie-sa-recunoasca-500-de-ani-de-sclavie-rroma-crima-impotriva-umanitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/2026\/02\/25\/romania-trebuie-sa-recunoasca-500-de-ani-de-sclavie-rroma-crima-impotriva-umanitatii\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 recunoasc\u0103: 500 de ani de sclavie rrom\u0103, crim\u0103 \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii!"},"content":{"rendered":"<p>Documentul \u00een discu\u021bie abordeaz\u0103 problema sclaviei rromilor, un fenomen care a persistat timp de peste 500 de ani, f\u0103r\u0103 a fi recunoscut ca un eveniment social de amploare sau ca o crim\u0103 \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii. Impactul acestei practici se resimte \u0219i \u00een prezent, iar autorii textului subliniaz\u0103 importan\u021ba recunoa\u0219terii sale.<\/p>\n<p>Proclama\u021bia este sus\u021binut\u0103 de unele dintre cele mai influente organiza\u021bii rrome din Rom\u00e2nia \u0219i Europa, al\u0103turi de numero\u0219i cercet\u0103tori, arti\u0219ti \u0219i activi\u0219ti din societatea civil\u0103.<\/p>\n<h2>Sus\u021binut de organiza\u021bii rrome de renume<\/h2>\n<p>Acest document propune o serie de m\u0103suri reparatorii pe termen lung, care includ digitalizarea arhivelor despre sclavia rromilor, \u00eenfiin\u021barea Observatorului Na\u021bional al rasismului antirom, crearea unei Comisii Na\u021bionale de Adev\u0103r privind sclavia rromilor \u0219i \u00eenfiin\u021barea unui Institut Na\u021bional pentru Studierea Sclaviei Romilor, printre altele.<\/p>\n<p>Proclama\u021bia beneficiaz\u0103 de sprijinul organiza\u021biilor rrome de marc\u0103, cum ar fi Amare Rromentza, Partida Romilor Pro Europa, ERGO Network, La Voix des Rroms, Fundaci\u00f3n Secretariado Gitano \u0219i Romano Centro, av\u00e2nd \u00een total aproximativ 400 de semnatari din Rom\u00e2nia \u0219i diaspora, at\u00e2t romi, c\u00e2t \u0219i neromi.<\/p>\n<h2>Obiectivele documentului<\/h2>\n<p>Printre ini\u021biatorii \u0219i semnatarii documentului se num\u0103r\u0103 cercet\u0103tori \u0219i personalit\u0103\u021bi de renume interna\u021bional, precum Dr. Petre Petcut (ini\u021biator principal), Dr. Delia Grigore, Dr. Margareta Matache, Dr. Iulius Rosta\u0219 \u0219i Dr. Ian Hancock, al\u0103turi de numero\u0219i reprezentan\u021bi din mediul academic, cultural \u0219i civic.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 vizeaz\u0103 reconcilierea statului rom\u00e2n cu minoritatea rrom\u0103, recunoa\u0219terea celor cinci secole de sclavie \u0219i dezvoltarea unor politici publice bazate pe memorie, demnitate \u0219i egalitate.<\/p>\n<h2>Proclama\u021bia rromilor la 170 de ani de la abolirea sclaviei (1856 \u2013 2026)<\/h2>\n<p>\u201eLa 170 de ani de la abolirea <a href=\"https:\/\/www.mediafax.ro\/social\/rana-pe-care-europa-incluziva-se-face-ca-n-o-vede-petitie-internationala-pentru-recunoasterea-sclaviei-rromilor-23687848\">sclaviei romilor<\/a> \u00een \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, dup\u0103 cinci secole de exploatare \u0219i excludere a romilor din statutul de fiin\u021b\u0103 uman\u0103, solicit\u0103m urm\u0103toarele pentru a facilita reconcilierea istoric\u0103 dintre Statul Rom\u00e2n \u0219i minoritatea na\u021bional\u0103 a romilor:<\/p>\n<ol>\n<li>Recunoa\u0219terea oficial\u0103 a sclaviei romilor ca fiind o crim\u0103 \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii, cu asumarea responsabilit\u0103\u021bii istorice \u0219i a efectelor sale intergenera\u021bionale.<\/li>\n<li>Emiterea unei declara\u021bii solemne din partea Parlamentului Rom\u00e2niei, care s\u0103 reflecte angajamentul pentru politici reparatorii pe termen lung.<\/li>\n<li>\u00cenfiin\u021barea Comisiei Na\u021bionale de Adev\u0103r privind Sclavia Rromilor, care s\u0103 se ocupe cu investiga\u021bii \u0219i s\u0103 ofere un raport final cu recomand\u0103ri oficiale.<\/li>\n<li>Digitalizarea arhivelor referitoare la sclavia romilor, asigur\u00e2nd acces public gratuit la Documenta Romaniae Historica, arhivele boiere\u0219ti, m\u0103n\u0103stire\u0219ti, cadastrale \u0219i judiciare.<\/li>\n<\/ol>\n<p>De asemenea, Proclama\u021bia subliniaz\u0103 necesitatea cre\u0103rii unui Memorial Na\u021bional al Sclaviei Rromilor, care s\u0103 includ\u0103 un muzeu \u0219i un spa\u021biu de reflec\u021bie public\u0103 dedicat memoriei victimelor sclaviei. Printre propunerile suplimentare se num\u0103r\u0103:<\/p>\n<ol>\n<li>Marcarea locurilor istorice unde romii au fost \u021binu\u021bi \u00een sclavie, prin instalarea de pl\u0103ci memoriale \u0219i coduri QR cu informa\u021bii documentate.<\/li>\n<li>Crearea unui Fond Na\u021bional de Repara\u021bii \u0219i Dezvoltare pentru Comunit\u0103\u021bile Rome, destinat s\u0103 sprijine educa\u021bia, locuirea, s\u0103n\u0103tatea, infrastructura \u0219i antreprenoriatul, cu o component\u0103 special\u0103 pentru fetele \u0219i femeile rome.<\/li>\n<li>\u00cenfiin\u021barea Institutului Na\u021bional pentru Studierea Sclaviei Romilor, care s\u0103 se ocupe de cercetare, arhivare, publicare \u0219i formare profesional\u0103.<\/li>\n<li>\u00cenfiin\u021barea Teatrului Na\u021bional Rom, dedicat recuper\u0103rii \u0219i reprezent\u0103rii culturii rome.<\/li>\n<li>\u00cenfiin\u021barea Muzeului Na\u021bional de Istorie \u0219i Cultur\u0103 a Romilor, cu colec\u021bii permanente, arhive digitale \u0219i programe culturale.<\/li>\n<li>Includerea istoriei sclaviei romilor \u00een curricula \u0219colar\u0103 obligatorie, cu manuale dedicate \u0219i programe de formare pentru profesori.<\/li>\n<li>Oferirea de burse universitare pentru studen\u021bi romi, ca m\u0103sur\u0103 afirmativ\u0103 reparatorie.<\/li>\n<li>Derularea de campanii media \u00eempotriva rasismului antirom, inclusiv documentare, spoturi publice \u0219i dezbateri.<\/li>\n<li>Formarea ini\u021bial\u0103 \u0219i continu\u0103 obligatoria pentru studen\u021bi \u0219i angaja\u021bi din domeniile s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, educa\u021biei, administra\u021biei, poli\u021biei \u0219i justi\u021biei, cu module despre sclavie \u0219i rasism.<\/li>\n<li>Crearea Observatorului Na\u021bional al rasismului antirom, care s\u0103 publice un raport anual \u0219i s\u0103 ofere statistici verificate.<\/li>\n<li>Restituirea patrimoniului cultural \u0219i istoric rom, inclusiv obiecte de art\u0103, artefacte istorice \u0219i documente.<\/li>\n<li>Dezvoltarea unui program diplomatic european \u0219i interna\u021bional pentru recunoa\u0219terea istoric\u0103 a sclaviei romilor, \u00een colaborare cu Uniunea European\u0103, Consiliul Europei, UNESCO \u0219i alte agen\u021bii ONU.<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Documentul \u00een discu\u021bie abordeaz\u0103 problema sclaviei rromilor, un fenomen care a persistat timp de peste 500 de ani, f\u0103r\u0103 a fi recunoscut ca un eveniment social de amploare sau ca o crim\u0103 \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii. Impactul acestei practici se resimte \u0219i \u00een prezent, iar autorii textului subliniaz\u0103 importan\u021ba recunoa\u0219terii sale. Proclama\u021bia este sus\u021binut\u0103 de unele dintre [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":5214,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"jnews-multi-image_gallery":[],"jnews_single_post":[],"jnews_primary_category":[],"jnews_override_counter":[],"footnotes":""},"categories":[43],"tags":[5008,873,7894,7895,5839,1544,7893,7896],"class_list":["post-5213","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cultura","tag-drepturile-omului","tag-istorie","tag-masuri-reparatorii","tag-organizatii-rrome","tag-rasism","tag-recunoastere","tag-sclavie-rromi","tag-societate-civila"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5213","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5213"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5213\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5214"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5213"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5213"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.newsrecorder.ro\/app\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5213"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}