Potrivit politologului Serghei Karaganov, un veteran rus în domeniul securității, Germania, România și Polonia sunt primele țări europene care ar putea fi vizate de Rusia în 2027.
Într-un interviu recent, Karaganov a afirmat că Rusia consideră posibilitatea unor atacuri mai intense, atât asupra Ucrainei, cât și asupra altor state europene.
„În prezent, sunt discutate planuri. Cred că există o hotărâre tot mai mare de a lansa atacuri mai serioase – atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva țărilor europene implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei. Și cred că acest lucru se va întâmpla în decurs de un an”, a declarat politologul rus, referindu-se la intențiile Moscovei în continuarea conflictului.
„Vor fi atacuri asupra mai multor țări europene. Inițial, desigur, cu arme nenucleare. Eu susțin ca acest lucru să fie realizat cât mai repede posibil (…) deoarece purtăm acest război de o perioadă absurd de lungă”, a precizat Karaganov, întrebându-se în legătură cu atacurile asupra Europei.
Strategul rus a identificat Germania, România și Polonia ca fiind primele țări vizate de Rusia, menționând în cazul României livrările de arme către Ucraina.
„În primul rând, Germania, România – pentru că România este sursa livrărilor de arme către Ucraina – și, din păcate, Polonia. Dar, în primul rând, Germania”, a spus Karaganov.
Rusia „s-ar putea epuiza” dacă războiul continuă.
„Sper (…) să creștem brusc pe scara escaladării și să începem să aplicăm lovituri mult mai dure nu doar adversarilor noștri din Ucraina, ci și pentru un număr de țări europene”, a afirmat politologul rus, subliniind că Rusia riscă să se epuizeze dacă conflictul continuă.
„Rusia s-ar putea epuiza, așa că, mai devreme sau mai târziu, trebuie să treacă la acțiuni mult mai hotărâte. (…) Trebuie să acționăm decisiv”, a adăugat acesta.
Germania, acuzată că revine la „vechile ambiții”.
Conform lui Karaganov, Germania ar reprezenta principala amenințare din Europa. „Revizionismul reapare. Germania redevine ceea ce a fost în ultimii 150 de ani – principala sursă a răului în Europa”, a susținut strategul rus, extinzând acuzațiile la întreaga Europă, din care afirmă că Rusia nu face parte.
„Nu consider Rusia parte a Europei”, a menționat Karaganov, recunoscând totuși că „multe dintre rădăcinile spirituale și culturale” ale rușilor sunt în Europa.
„Trebuia să folosim potențialul nuclear încă de la început.”
Karaganov a susținut că Moscova a greșit prin faptul că nu a recurs la amenințarea nucleară încă de la începutul războiului.
„Rusia a făcut multe greșeli. Una dintre cele mai mari greșeli a fost că nu ne-am folosit potențialul nuclear, nici măcar politic. Trebuia să-l folosim politic încă de la început”, a declarat strategul rus.
Conform acestuia, Rusia ar fi trebuit să avanseze cu exerciții și teste nucleare, ca parte a escaladării.
„Trebuia să organizăm exerciții și teste nucleare. Acum, inclusiv după apelurile mele, am început să furnizăm arme nucleare pentru rachetele din Belarus și pentru multe alte mijloace de lansare. Acestea sunt trepte ale escaladării. Să sperăm că mesajul va fi înțeles înainte să fim nevoiți să folosim armele propriu-zise”, a adăugat el.
Politologul nu exclude însă utilizarea efectivă a armelor nucleare, pe care o descrie ca un „păcat uriaș”, considerând-o justificată în cazul în care alternativa ar fi „prăbușirea Rusiei și un război termonuclear global”.
„Folosirea armelor nucleare este un păcat uriaș. Dar să nu le folosim și să permitem prăbușirea țării noastre, permițând, în cele din urmă, un război termonuclear global, este un păcat de moarte”, a declarat Karaganov.
„Ar fi trebuit să atacăm” centrele de decizie de la Kiev.
Karaganov a criticat Moscova și pentru că nu a atacat „centrele de decizie” de la Kiev, inclusiv administrația prezidențială și Rada Supremă.
„A fost o greșeală. Ar fi trebuit să atacăm”, a spus el, adăugând că războiul „nu s-a purtat suficient de hotărât, ceea ce a dus la pierderi inutile” atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană.
Racheta Oreșnik și scenariul nuclear.
Karaganov susține că Rusia trebuie să fie pregătită să folosească racheta Oreșnik cu focos nuclear, deși admite că un astfel de atac ar ucide milioane de oameni.
„Firește, de Oreșnik se tem dacă este echipat cu un focos nuclear. Este o armă teribilă, eficientă, și trebuie să fim pregătiți să o folosim. Dar am prefera să nu fie folosită, deoarece milioane de oameni, inclusiv copii și nevinovați, ar muri”, a spus el.
Politologul rus nu a exclus utilizarea armelor nucleare împotriva Ucrainei, afirmând totodată că un astfel de atac ar trebui evitat, deoarece acolo „trăiesc oameni înrudiți și apropiați de ruși”.
„Dar s-ar putea ajunge și la asta”, a avertizat Karaganov.
„Odesa ar trebui să fie a Rusiei.”
Regiunile din sudul și estul Ucrainei ar trebui anexate de Rusia, în timp ce restul țării ar urma să devină o zonă-tampon neutră, conform viziunii politologului rus.
Întrebat dacă Odesa ar trebui să aparțină Rusiei, răspunsul său a fost afirmativ.
„Așa cred. Este un oraș cu adevărat rusesc. În plus, este folosit pentru transportarea armelor”, a menționat el.
În schimb, referitor la Kiev, Karaganov a declarat că nu susține cucerirea orașului dacă aceasta ar implica pierderi mari de vieți.
„Nu cred că trebuie să recucerim Kievul, mai ales dacă asta înseamnă pierderea atâtor vieți. Iubesc Kievul (…) am atât de multe amintiri frumoase din Ucraina, dar Doamne ferește să ne unim cu Ucraina de astăzi”, a spus el.
SUA, acuzate că au provocat războiul din Ucraina.
Karaganov susține că războiul din Ucraina ar fi fost provocat deliberat de Statele Unite pentru a slăbi Rusia, înainte ca Washingtonul să-și îndrepte atenția spre China.
Conform acestuia, „Occidentul sau, mai exact, Statele Unite ale Americii au provocat în mod deliberat acest război ani întregi, pentru a provoca Rusiei o înfrângere strategică sau pentru a o slăbi și apoi pentru a-și îndrepta atenția spre China”.
Karaganov a afirmat anterior că Washingtonului îi este profitabil să vândă arme Europei, care să le furnizeze apoi Ucrainei, slăbind astfel atât Rusia, cât și Europa.
În ceea ce privește pacea, politologul rus a mai spus că speră ca liderul rus „să nu aibă încredere în Trump”, calificând așa-numitul „spirit de la Anchorage” drept „o capcană”.
Cine este Serghei Karaganov.
Serghei Karaganov este președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, un influent centru de analiză în domeniul securității și politicii externe din Rusia. A fost consilier pentru politică externă în Administrația Prezidențială rusă între 2001 și 2013 și membru al Consiliului Prezidențial al Federației Ruse, fiind actualmente activ în structuri consultative de pe lângă Consiliul de Securitate al Rusiei. Politologul este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin și al ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.
Karaganov se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Canadei, Australiei, Elveției și Ucrainei, ca urmare a sprijinului și justificării publice a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Amenințările sale la adresa statelor europene nu sunt noi. În 2023, Karaganov susținea că Rusia ar putea ajunge să „recurgă la folosirea câtorva arme nucleare împotriva mai multor țări europene” implicate în sprijinirea Ucrainei.
De asemenea, în ianuarie 2026, politologul rus afirma că, într-un anumit scenariu, Europa ar putea fi „îndepărtată de pe harta omenirii” și de pe „harta geopolitică și geostrategică”.
Câteva luni mai târziu, în mai 2026, Karaganov propunea atacarea mai întâi cu arme convenționale a unor obiective „simbolice sau logistice” de pe teritoriul european, urmată de lovituri nucleare dacă statele vizate nu ar ceda.
Interviul a fost realizat de Diana Panchenko, jurnalistă de origine ucraineană aflată, de asemenea, sub sancțiunile Uniunii Europene.
