Publicarea unei cărți despre atentatul de la Senatul României din 1920
O nouă lucrare scrisă de Alin Spânu examinează atentatul de la Senatul României, care a avut loc pe 8 decembrie 1920. Acest incident, organizat de anarhistul Max Goldstein, este comparat cu cele mai grave acte de violență politică din istoria României. Cartea analizează și implicarea lui Saul Ozias, membru al grupării de conspirație, precum și legăturile atentatului cu mișcarea bolșevică din Rusia.
Detalii despre atentat
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 1920, Max Goldstein și studentul Leon Lichtblau au intrat în clădirea Universității din București, unde au plasat o bombă în sala Senatului României. Saul Ozias, parte a grupului conspirator, a decis să se retragă în ultimul moment, afirmând că nu este de acord cu utilizarea violenței.
Explozia care a avut loc a dus la decesul a trei figuri importante: ministrul Dimitrie Greceanu, episcopul Demetriu Radu și senatorul Spirea Gheorghiu.
Consecințele anchetei
Conform cercetărilor, autoritățile române au descoperit că atentatul era parte a unei operațiuni mai extinse, coordonate din afară, menite să destabilizeze România și să impună un regim bolșevic. Se sugerează că firul complotului se leagă de Kremlin, implicând personaje ca Abraham Grinstein, și că scopul era provocarea haosului politic și răsturnarea monarhiei.
Tentativele de destabilizare a regimului românesc
Cartea lui Spânu evidențiază și alte încercări atribuite bolșevicilor de a răsturna guvernul românesc între 1917 și 1920. Acestea includeau planuri împotriva familiei regale, greve și acțiuni revoluționare inspirate de Moscova, sub conducerea lui Vladimir Lenin. Atentatul de la Senat este prezentat ca un moment culminant al acestor activități subversive.
Destinul autorilor atentatului
Max Goldstein a fost arestat și condamnat la 20 de ani de închisoare în cadrul procesului de la Dealul Spirii din 1922. Leon Lichtblau a fugit în Uniunea Sovietică, unde a fost executat în timpul Marii Terori. Saul Ozias a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică și a fost încarcerat la Doftana, revenind ulterior în România ca ofițer sovietic după 1944.
O pagină uitată din istoria României
Autorul subliniază că atentatul de la Senat a fost aproape ignorat în cercetările istorice românești, deși efectele sale asupra societății și politicii au fost semnificative. Lucrarea lui Alin Spânu, bazată pe documente arhivistice, își propune să reconstituie în detaliu contextul politic și evenimentele legate de acest atentat din perioada interbelică.
Urmareste News Recorder pentru stiri politice si economice explicate clar.
