România a autorizat utilizarea bazelor și infrastructurii sale militare pentru activități de apărare în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al eforturilor de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, a declarat Oana Țoiu într-un interviu acordat Fox News Digital.
Contextul militar și diplomatic
Șefa diplomației române a subliniat că sprijinul oferit de București se concentrează pe operațiuni precum realimentarea aeriană, fără a implica participarea României la un conflict militar. „Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a afirmat Țoiu, evidențiind angajamentul României pentru o apărare comună și pentru demersuri diplomatice menite să asigure securitatea regională.
Relațiile cu aliații și angajamentele de apărare
Țoiu a menționat că aliații trebuie să se poată sprijini unii pe alții, în special în situații de criză care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale. Aceste declarații vin pe fondul solicitărilor administrației Trump către aliații europeni de a lua un rol mai activ în securitate, inclusiv în Orientul Mijlociu, conform informațiilor de la Fox News.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe a recunoscut tensiunile existente între Washington și anumite capitale europene, dar a subliniat importanța unui dialog mai constructiv în cadrul parteneriatului transatlantic. De asemenea, România a acceptat cerințele președintelui Donald Trump de a crește bugetele pentru apărare. Astfel, România a atins alocarea de 2% din PIB pentru apărare în perioada precedentului mandat al lui Trump și își propune să aloce, în medie, 3,4% din PIB în anul următor, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică.
Incidentul din Galați și reacțiile internaționale
În același interviu, Oana Țoiu a abordat și incidentul din Galați, menționând că analizele militare și chimice sugerează că drona implicată era de fabricație rusească și că aceasta ar fi fost parte a unui atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării. „Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul, cerând încetarea escaladării tensiunilor.
Rusia a negat acuzațiile aduse de România în cadrul ONU, ambasadorul Vasili Nebenzia calificând afirmațiile drept nefondate și cerând o investigație „obiectivă și depolitizată”. Oficialul rus a sugerat chiar posibilitatea unei provocări din partea Ucrainei. Oana Țoiu a contestat poziția Moscovei și a pus la îndoială capacitatea unui membru permanent al Consiliului de Securitate de a contribui la menținerea păcii, în timp ce acționează ca stat agresor.
Statele Unite s-au alăturat altor peste 50 de țări care au emis o declarație comună de condamnare a atacului asupra României. Ministrul român a subliniat că Bucureștiul colaborează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
