Discuții tensionate în UE privind bugetul pe termen lung de 1,8 trilioane de euro
Statele membre ale Uniunii Europene, în special cele mai bogate, își intensifică demersurile pentru a reduce bugetul pe termen lung propus de Comisia Europeană. Acesta este estimat la 1,8 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, conform informațiilor oferite de Politico.
Diviziuni între statele membre
În prezent, există o diviziune profundă între statele membre în ceea ce privește propunerea de buget. Un grup de țări, printre care Suedia, Danemarca, Finlanda, Austria, Olanda, Germania, Franța, Irlanda și Belgia, pledează pentru o reducere semnificativă a bugetului. Aceste state susțin necesitatea de austeritate națională și se opun creșterii contribuțiilor financiare. De asemenea, ele solicită tăierea subvențiilor agricole, a fondurilor destinate regiunilor sărace și a salariilor oficialilor UE.
Pe de altă parte, o alianță formată din 16 țări, coordonată de România și incluzând Italia, Spania, Polonia, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovacia și Slovenia, contestă aceste reduceri. Această tabără susține că politica de Coeziune și politica Agricolă Comună sunt singurele domenii care vor suferi reduceri reale în noua propunere.
Campanie de opoziție la nivel european
Cu câteva săptămâni înainte de negocierile importante, miniștrii din nouă state membre care contribuie net la bugetul UE se întâlnesc pentru a organiza o campanie de opoziție. Aceștia se vor aduna marți pentru a discuta strategiile de contestare a propunerii. Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru afaceri europene, a declarat: „Volumul trebuie să scadă substanțial. Pur și simplu nu există loc pentru o creștere dramatică a contribuției Suediei sau a altor contribuabili neți.”
Discuțiile se desfășoară înainte de un Consiliu Afaceri Generale la Bruxelles, unde va fi analizat Cadrul Financiar Multianual (CFM). Alianța formată din cele 16 țări respinge reducerile propuse și cere creșteri pentru cheltuielile în agricultură și pentru regiunile mai sărace.
Propunerea României și perspectivele bugetului UE
Într-o declarație comună, aceste 16 țări, inclusiv România, subliniază că politicile de coeziune, PAC (Politica Agricolă Comună) și PCP (Politica Comună în domeniul pescuitului) sunt cele afectate negativ. Comisia Europeană își propune să obțină aprobarea pentru cheltuieli de 1,8 trilioane de euro, care, incluzând rambursările pentru datoriile generate de pandemie, ar putea ajunge la aproape 2 trilioane de euro.
În comparație, bugetul actual pentru perioada 2021-2027 este de aproximativ 1,1% din PIB-ul țărilor membre. Claudia Bauer, ministrul austriac pentru Europa, a declarat că „trebuie să renunțăm la reflexul de la Bruxelles de a rezolva fiecare problemă cu mai mulți bani,” având în vedere dificultățile economice cu care se confruntă multe state membre.
Negocieri în perspectiva unui buget modernizat
Pe măsură ce negocierile devin mai intense, grupul celor 16 țări își intensifică apelurile pentru eliminarea reducerilor acordate unor state precum Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda. Aceștia argumentează că „nu există nicio justificare politică sau economică pentru reintroducerea lor.” În plus, există o dorință de a amâna rambursările împrumuturilor UE post-Covid.
Se așteaptă ca o defalcare detaliată a bugetului propus, cunoscută sub numele de NegoBox, să fie prezentată la începutul lunii iunie, având ca scop evaluarea limitelor bugetare. Cipru, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a purtat discuții cu delegațiile naționale pentru a actualiza propunerea de buget.
În final, grupul celor nouă contribuabili neți dorește să sublinieze că susține creșterea cheltuielilor pentru obiectivele de securitate națională și dezvoltarea industriilor, dar cu un nivel general al bugetului mai scăzut.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
