Europarlamentarul Mureșan, vicepreședinte al grupului Partidului Popular European, activează în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European. De asemenea, el coordonează Delegația Parlamentului European la Comitetul parlamentar de asociere UE-Republica Moldova, în actuala legislatură.
Importanța Cadru Financiar Multianual 2028-2034
Unul dintre cele mai importante subiecte de pe agenda sa în 2026 este viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028-2034, care va determina modul în care Uniunea Europeană va aloca resursele financiare în următorii șapte ani.
În noiembrie 2025, Mureșan și colegul său Carla Tavares au fost numiți co-raportori ai Comisiei pentru bugete pentru acest dosar. Cei doi au elaborat un raport interimar în care Parlamentul European a stabilit cifrele și condițiile necesare înaintea negocierilor cu guvernele statelor membre.
Rolul co-raportorilor în negocierea bugetului
Co-raportorii au responsabilitatea de a pregăti poziția Parlamentului, negociind amendamentele și compromisurile cu celelalte grupuri politice. Aceștia gestionează procesul în comisie și plen. În cazul bugetului multianual, raportul oferă liniile directoare pentru negocierile dintre Parlamentul European și cele 27 de state membre.
Parlamentul European dispune de o pârghie esențială, având în vedere că adoptarea bugetului pe șapte ani necesită acordul său. De asemenea, este important de menționat că statele membre trebuie să ajungă la un consens în unanimitate.
Implicarea României în negocieri
Rezultatul negocierilor va avea un impact semnificativ asupra fondurilor disponibile pentru România după 2027, influențând investițiile în infrastructură, dezvoltarea regională, agricultura și alte programe europene.
În prezent, există trei poziții care trebuie conciliată: propunerea inițială a Comisiei Europene, cererile de reduceri din partea unor state contributoare nete și solicitările Parlamentului European pentru o alocare mai mare și protejarea agriculturii și a coeziunii.
Un acord final trebuie să fie aprobat atât de cele 27 de state membre, cât și de Parlamentul European.
Analiza puterii între guverne și Parlament
Într-o conferință de presă recentă la Strasbourg, Mureșan a discutat despre raportul de forțe dintre guvernele statelor membre și Parlamentul European. El a subliniat că partidele aflate la guvernare în cele 27 de state dețin împreună aproximativ 270 de mandate în Parlamentul European, în condițiile în care pentru majoritatea absolută sunt necesare 361 de voturi.
„Sprijinul Parlamentului European se poate obține doar în Parlamentul European”, a declarat Mureșan.
Riscurile insuficienței fondurilor pentru România
Un aspect crucial pentru România este asigurarea fondurilor pentru politica de coeziune și agricultură, care sprijină investițiile în infrastructură și plățile pentru fermieri.
Întrebat de Mediafax dacă Parlamentul ar putea respinge bugetul în cazul unor alocări insuficiente, Mureșan a afirmat: „Categoric, da”, subliniind că Parlamentul nu va susține un buget care nu răspunde necesităților fermierilor și politicii de coeziune.
Solicitările de reduceri și impactul lor
Negocierile au devenit mai dificile, deoarece mai multe state contributoare nete au solicitat reducerea propunerilor Comisiei Europene. Mureșan a menționat Germania, Austria, Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Danemarca ca fiind printre acestea.
„Consider că aceste șase state greșesc”, a susținut el, adăugând că reducerea bugetului nu va rezolva problemele cu care se confruntă statele.
Propunerea bugetului european
Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Totuși, această sumă include rambursarea datoriei contractate prin NextGenerationEU, ceea ce ridică întrebări despre suficiența fondurilor disponibile pentru politicile europene.
Parlamentul a propus 1,27% din Venitul Național Brut (VNB) al Uniunii pentru CFM și 0,11% pentru rambursarea datoriilor, totalizând aproximativ 1,38% din VNB, argumentând că Uniunea trebuie să finanțeze simultan apărarea și securitatea, fără a reduce fondurile pentru coeziune și agricultură.
Alternativa: venituri suplimentare
Mureșan a sugerat că Uniunea Europeană ar trebui să caute venituri suplimentare, inclusiv de la marile companii globale care operează pe piața europeană, în loc să reducă fondurile pentru fermieri și infrastructură. A menționat nume precum Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg ca exemple de companii care ar putea contribui mai mult.
Comisia Europeană a propus, de asemenea, noi „resurse proprii” pentru bugetul UE, dar discuțiile sunt departe de a fi finalizate, având în vedere reticența unor state în a accepta noi surse de venituri la nivel european.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
