Asociația estimează că 30-60 de zile de căldură intensă costă Italia între 6 și 12 miliarde de euro anual. Această sumă reprezintă 0,2-0,4% din PIB-ul țării.
Ministerul Sănătății din Italia a extins recent alerta roșie la 16 orașe. Potrivit asociației, căldura extremă s-a transformat într-un fenomen economic constant, nu unul excepțional, conform publicației Il Corriere.
Investițiile necesare, precum instalarea de climatizare și panouri solare, generează costuri de 2-4 miliarde de euro anual.
Creșterea facturilor la energie adaugă între 2 și 3 miliarde de euro la cheltuielile naționale. Scăderea productivității muncii este estimată la 1,5-3 miliarde de euro.
Pierderea cifrei de afaceri în sectoarele construcțiilor și agriculturii ajunge la 1-2 miliarde de euro. La temperaturi de peste 35 de grade, se înregistrează o creștere a greșelilor și a absențelor motivate de boală.
Cum se schimbă obiceiurile de consum din cauza căldurii?
Centrele istorice se golesc în orele de vârf ale zilei, iar mall-urile dotate cu climatizare câștigă clienți. Vânzările online cresc, în detrimentul magazinelor de cartier și al piețelor în aer liber.
Cererea pentru îmbrăcăminte de iarnă scade, având în vedere că sezonul rece devine mai scurt.
Terasele restaurantelor își pierd din atractivitate în cele mai călduroase zile. Turiștii aleg tot mai des lunile iunie și septembrie, evitând perioada de vârf a verii.
Cum sunt afectate familiile și micile afaceri?
Cheltuielile medii pentru climatizare ar putea crește de la 150 la 400 de euro pe familie. Acestea se adaugă costurilor cu apa și cheltuielilor medicale legate de stresul termic.
Un mic magazin care cheltuie anual 3.000 de euro pe răcire ar putea ajunge să suporte costuri de 5.000-6.000 de euro.
Președintele Confesercenti, Nico Gronchi, descrie acest fenomen ca o „taxă climatică” reală. El consideră că soluția constă în reabilitarea termică a clădirilor și în investiții pentru sporirea rezilienței orașelor.
Asociația avertizează că valurile de căldură influențează deja comportamentul consumatorilor și al turiștilor. Magazinele mici și piețele pierd clienți în favoarea centrelor comerciale climatizate și a cumpărăturilor online. Restaurantele cu terase resimt impactul zilelor caniculare, iar fluxurile turistice se mută tot mai mult spre lunile iunie și septembrie, precum și către stațiunile montane.
De asemenea, asociația solicită investiții în renovarea termică a clădirilor și în adaptarea orașelor la schimbările climatice, subliniind că fără măsuri rapide competitivitatea economiei va continua să scadă.
