Conform informațiilor obținute din surse, patru judecători constituționali au decis să se retragă din deliberări „nu pentru a bloca activitatea Curții, ci pentru a refuza validarea unei proceduri pe care o consideră contrară legii și regulamentului de funcționare al CCR”.
Sursele sugerează că motivul real din spatele acestei acțiuni, din perspectiva celor patru judecători, este unul instituțional și pe termen lung: „evitarea adoptării unei decizii într-un ritm accelerat, care ar fi putut vulnerabiliza grav autoritatea și credibilitatea Curții Constituționale”.
Sesizarea referitoare la obiecția de neconstituționalitate a fost înregistrată vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a fost desemnată judecător-raportor și a stabilit termenul de judecată pentru 10 decembrie, la mai puțin de trei zile lucrătoare — un interval considerat de mulți judecători ca fiind atipic în jurisprudența CCR, mai ales pentru o cauză cu impact constituțional major.
La termenul din 10 decembrie, cauza a fost amânată deoarece raportul era incomplet. Noul termen a fost stabilit pentru 28 decembrie 2025, într-o zi de duminică, un fapt calificat de surse ca fiind lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate.
În ședința de deliberări din 28 decembrie, un judecător a solicitat amânarea pronunțării, cerere susținută de alți trei judecători, în baza art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Solicitarea viza atât completarea raportului, cât și obținerea unui punct de vedere public al Guvernului pentru a clarifica dacă legea în discuție modifică pensia de serviciu sau, în realitate, abrogă acest drept, consacrat anterior printr-o jurisprudență constantă a CCR.
Conform celor patru judecători, refuzul conducerii Curții de a da curs acestei cereri, fără o justificare procedurală explicită, a fost perceput ca o încălcare a regulilor interne. În acest context, cei patru judecători au părăsit sala de ședință, ceea ce a dus la lipsa cvorumului prevăzut de art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
Sursele subliniază că absența de la ședința din 29 decembrie nu a avut ca scop blocarea activității CCR, ci a fost o formă de protest instituțional împotriva unei proceduri considerate nelegale. Fixarea unui nou termen de soluționare „de pe o zi pe alta” este percepută ca o abatere de la practica obișnuită a Curții și ca un risc pentru calitatea deliberării constituționale.
În opinia judecătorilor care au formulat precizările, participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea tacită a unei proceduri neconforme, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional.
Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au transmis precizări scrise în care subliniază că poziția exprimată le aparține exclusiv și nu reprezintă o comunicare oficială a Curții Constituționale.
Judecătorii afirmă că mesajul central al acestui demers este clar: respectarea regulilor procedurale nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii deciziilor și a funcționării statului de drept. În cauze cu un impact constituțional major, timpul necesar reflecției și deliberării reale este considerat o condiție esențială, nu un obstacol.
