Contestații legale în interiorul PNL după Congresul Extraordinar din iunie
Conflictul pentru controlul Partidului Național Liberal (PNL) continuă după Congresul Extraordinar din 21 iunie, în care Ilie Bolojan a fost reconfirmat în funcția de conducere. Tabăra contestatarilor a decis să conteste în instanță hotărârile congresului, cerând anularea acestora, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare.
Contextul disputei interne
Contestatarii afirmă că deciziile congresului se bazează pe hotărâri nelegale adoptate anterior de Consiliul Național Extraordinar al PNL, în data de 19 iunie 2026. Aceștia solicită anularea Hotărârii Congresului Extraordinar nr. 01/2026, care prevede excluderea „de drept” a membrilor care susțin sau participă la formarea unui guvern cu PSD, contrar liniei politice stabilite de partid.
De asemenea, contestatarii cer anularea Hotărârii nr. 02/2026, care a solicitat demisia unor membri și a mandatat declanșarea procedurilor de excludere a acestora. Printre cererile formulate se numără și anularea alegerii noii conduceri a PNL, care a fost votată pe baza moțiunii „Modernizare cu rădăcini”. Aceasta vizează funcțiile de președinte, prim-vicepreședinte, secretar general și cei opt vicepreședinți aleși.
Argumentele contestației
Un aspect esențial al contestației se referă la statutul utilizat în procesul decizional. Contestatarii susțin că hotărârile congresului au fost adoptate pe baza unui proiect de Statut care nu era în vigoare. Conform Legii partidelor politice nr. 14/2003, modificările statutare nu pot produce efecte juridice înainte de aprobată de Tribunalul București și publicate în Monitorul Oficial. În ziua congresului, proiectul de Statut nu fusese comunicat instanței sau publicat.
Astfel, contestatarii argumentează că singurul statut care putea produce efecte era cel aprobat în 2025.
Contestația convocării congresului
Acțiunile legale depuse la Tribunalul București contestă și modul de convocare și organizare a Congresului Extraordinar. Contestatarii susțin că reuniunea din 21 iunie s-a bazat pe hotărârile Consiliului Național Extraordinar din 19 iunie, pe care le consideră nelegale. Aceștia mai afirmă că nu a existat o situație excepțională care să justifice convocarea unui congres extraordinar.
Aspecte legate de excluderea „de drept”
Un alt punct de dispută este excluderea „de drept” prevăzută de hotărârile congresului. Contestatarii afirmă că o astfel de sancțiune contravine procedurii disciplinare, drepturilor la apărare și unei hotărâri judecătorești executorii. Aceștia invocă Sentința civilă nr. 1016/2026, care a suspendat executarea unor măsuri similare.
Tensiunile din PNL au crescut în jurul sancționării membrilor care au susținut o formulă de guvernare diferită de cea aprobată de conducerea partidului.
Nereguli procedurale la congres
Contestatarii mai reclamă nereguli procedurale în desfășurarea Congresului Extraordinar, cum ar fi nerespectarea termenului de comunicare a listelor de delegați, verificarea incompletă a cvorumului, lipsa proceselor-verbale și a unor proceduri transparente de vot.
De asemenea, acestora li se pare că buletinul de vot nu a oferit opțiuni clare pentru respingere sau abținere.
Implicațiile procesului pentru PNL
Dacă instanța va admite cererile contestatarilor, nu doar excluderile, ci și modificările statutare și alegerea noii conduceri ar putea fi invalidate. Congresul din 21 iunie a fost un moment crucial pentru Ilie Bolojan, care și-a consolidat astfel controlul asupra partidului, aducând în conducere persoane apropiate.
Urmărește newsrecorder.ro pentru știri politice din România explicate clar și la obiect.
