Critici severe la adresa proiectului de lege a salarizării din România
Sindicaliștii români semnalează faptul că proiectul de lege a salarizării, aflat în dezbatere publică, nu constituie o reformă reală. Aceștia avertizează că, în forma actuală, inițiativa legislativă riscă să accentueze dezechilibrele salariale existente și să genereze noi inechități structurale.
BNS denunță lipsa unei analize obiective
Blocul Național Sindical (BNS) a emis un comunicat de presă în care critică dur reformele propuse, afirmând că acestea au fost concepute fără o evaluare adecvată a posturilor și fără date complete referitoare la salariile și beneficiile din sectorul public. BNS a declarat: „În forma actuală, proiectul nu reprezintă o reformă, ci o reproducere a dezechilibrelor existente, cu riscul de a le accentua și de a genera noi inechități structurale în întregul sector public”.
Conform BNS, noua legislație nu îndeplinește obiectivele stabilite de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care include crearea unui sistem de salarizare transparent și echitabil.
Critica Băncii Mondiale asupra sistemului actual
Unul dintre punctele forte ale BNS este raportul Băncii Mondiale, consultantul Guvernului în reforma salarizării. Sindicaliștii subliniază că instituția internațională a evidențiat lipsa unei metodologii analitice pentru evaluarea posturilor și discrepanțele majore în structura funcțiilor publice. BNS citează: „Sistemul actual de ierarhizare a posturilor este opac și inechitabil”.
De asemenea, BNS afirmă că „Decizia de a continua fără să existe o evaluare analitică reală reduce semnificativ calitatea reformei și golește de conținut exercițiul de consultanță realizat cu sprijin internațional”.
Problema datelor salariale incomplete
Blocul Național Sindical atrage atenția asupra absenței unei imagini clare și actualizate a structurii salariilor din sectorul public. BNS afirmă: „Un sistem de salarizare corect și transparent nu poate fi construit fără date complete și actualizate privind încadrarea personalului, salariile efectiv plătite, beneficiile salariale și extra-salariale”.
Lipsa dialogului social autentic
O altă critică majoră vizează procesul de elaborare a proiectului. BNS susține că discuțiile cu partenerii sociali au fost insuficiente și că sindicatele nu au avut o implicare reală în dezvoltarea noii grile de salarizare. Aceștia afirmă: „Procesul de consultare a fost unul fragmentat și insuficient transparent, cu consultări ad-hoc și fără o implicare reală a partenerilor sociali”.
Avertismente privind promovările și carierele
Confederația sindicală subliniază și modul în care sunt structurate grilele salariale. Potrivit BNS, diferențele mici între gradele profesionale și absența stimulentelor financiare pentru promovare pot afecta motivația angajaților din sectorul public.
Critica privind diferența salarială tranzitorie
BNS a contestat și introducerea „diferenței salariale tranzitorii”, menită să compenseze eventualele reduceri salariale. Sindicaliștii afirmă că acest mecanism este insuficient clar și poate conduce la pierderi de drepturi salariale pentru angajații care avansează în carieră.
Solicitările Blocului Național Sindical
- Emiterea unor dispoziții clare care să oblige instituțiile publice să comunice Ministerului Muncii informații despre salariile și structura acestora pentru întregul personal bugetar.
- Crearea unor grupuri de lucru cu reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Finanțelor Publice și partenerilor sociali pentru evaluarea situației actuale și a posibilităților de reformă în sistemul de salarizare.
- Reluarea demersurilor pentru stabilirea ierarhiei posturilor în sectorul public, bazându-se pe metode analitice, conform recomandărilor Băncii Mondiale.
Urmărește newsrecorder.ro pentru analize economice și financiare pe înțelesul tuturor.
