„Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic”, a declarat președinta Comisiei Europene în discursul său privind Starea Uniunii.
Ursula von der Leyen a respins ideea că Europa ar trebui să se pregătească pentru un eventual al doilea „China shock”.
„Este deja aici”, a afirmat ea.
Șefa Comisiei Europene a subliniat că efectele acestui deficit sunt vizibile în fabricile și comunitățile industriale, menționând că dezechilibrul comercial contribuie la procesul de dezindustrializare în anumite regiuni ale Uniunii Europene.
Bruxelles-ul va continua dialogul cu Beijingul, însă von der Leyen a avertizat că aceste discuții trebuie să conducă la rezultate concrete și că Uniunea va utiliza instrumentele comerciale disponibile.
Ce este „al doilea șoc chinezesc”
Economiștii definesc „al doilea șoc chinezesc” ca fiind un nou val de presiune exercitat de exporturile Chinei asupra industriei din Occident. Spre deosebire de primul „China shock”, asociat cu aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului în 2001 și cu creșterea exporturilor de produse manufacturate ieftine, actualul val afectează sectoare în care Europa avea tradițional un avantaj competitiv, cum ar fi automobilele, utilajele, bateriile, panourile solare, tehnologiile verzi și produsele industriale avansate. Această situație este determinată de supracapacitatea de producție din China, cererea internă scăzută și orientarea unui volum tot mai mare de produse către piețele internaționale.
Ce arată cifrele
Datele Eurostat pentru 2025 confirmă amploarea deficitului menționat de președinta Comisiei.
Uniunea Europeană a importat din China bunuri în valoare de 559,4 miliarde de euro, în timp ce exporturile către China s-au ridicat la doar 199,6 miliarde de euro.
Astfel, deficitul comercial s-a situat la 359,8 miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 986 de milioane de euro pe zi.
Comparativ cu 2024, exporturile UE către China au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6,4%.
Presiunea asupra deficitului a continuat și în acest an. În trimestrul al doilea din 2026, deficitul comercial al UE cu China a atins 103 miliarde de euro, cel mai înalt nivel trimestrial de la sfârșitul anului 2022.
China rămâne cea mai mare sursă de importuri de bunuri pentru Uniunea Europeană. În 2025, produsele chinezești au reprezentat 22,3% din valoarea totală a importurilor extracomunitare.
Dependența nu este doar comercială
Von der Leyen a subliniat, de asemenea, o vulnerabilitate strategică legată de materiile prime critice.
Conform discursului său, Uniunea Europeană depinde de China în proporție de peste 80% pentru mai multe materii prime esențiale și de aproximativ 90% pentru anumite pământuri rare.
Aceste materii prime sunt necesare pentru industrii variate, inclusiv automobile electrice, baterii, cipuri și echipamente militare.
Comisia Europeană va înființa, în acest context, o European Corporation on Critical Raw Materials, care va sprijini statele membre în achiziționarea și constituirea de stocuri strategice comune.
România este și ea afectată
Dezechilibrul comercial se resimte și în relația dintre România și China. Conform unei analize Mediafax publicate pe 10 septembrie, România a importat în 2025 bunuri din China în valoare de aproximativ 9,1 miliarde de euro, în vreme ce exporturile către China au fost de doar 715 milioane de euro. Astfel, deficitul bilateral a ajuns la aproximativ 8,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că pentru fiecare euro de produse românești vândute Chinei, România cumpără de aproape 13 euro. Deficitul cu China reprezintă peste un sfert din deficitul comercial total al României.
