Ministerul Mediului analizează posibilitatea lansării unei aplicații digitale care să monitorizeze zonele de risc și să revizuiască modalitățile de stabilire a zonelor prioritare pentru biodiversitate, în urma identificării unor erori semnificative și a absenței consultării comunităților locale.
Conceptul unei aplicații digitale destinate controalelor de mediu se apropie de concretizare.
Diana Buzoianu, ministra Mediului, a afirmat la Digi 24 că proiectul este deja în discuții tehnice și ar putea transforma modul în care sunt identificate și gestionate zonele ecologice sensibile.
„Am primit această întrebare de mai multe ori și mă gândesc serios să lansez o astfel de aplicație. Chiar suntem în discuții cu mai multe persoane să vedem exact cum putem să lansăm o astfel de aplicație, să fie și utilă, în sensul de a putea face controalele respective.”
Aplicația ar putea include hărți ale zonelor de risc, precum și informații detaliate despre ariile prioritare pentru biodiversitate, un subiect care a generat deja tensiuni, în special în zona Țării Făgărașului.
Unul dintre jaloanele PNRR este elaborarea hărților pentru biodiversitate, care constituie instrumente de protecție a naturii, asumate și prin angajamente europene.
„Ele se cheamă zone prioritare pentru biodiversitate. Sunt jaloane în PNRR. Anul acesta va trebui să aprobăm o parte din aceste zone.”
România s-a angajat ca până în 2030 să protejeze 10% din teritoriu, deși nu toate aceste zone vor avea același regim de protecție.
„Obiectivul asumat de România este de 10% din teritoriu. Nu neapărat strict, pentru că zonele prioritare pentru biodiversitate vor fi și zone de protecție strictă, dar vor fi și zone cu management activ.”
Aceasta înseamnă că, în anumite condiții, activitățile economice tradiționale pot continua.
„Pe anumite zone poate fi activitate economică. Poate să aibă loc pășunat, cosit, alte activități tradiționale locale, bineînțeles în limitele protejării biodiversității.”
O problemă majoră identificată după preluarea mandatului a fost lipsa corelării datelor din contractele existente, moștenite din guvernările anterioare.
„Am preluat un contract din anterioara guvernare, cu niște limite venite din timpul respectiv, și am observat că există mai multe necorelări.”
Printre exemplele descoperite s-au numărat situații absurde care au amplificat nemulțumirile comunităților.
„Am descoperit cazuri cu drumuri naționale identificate în zonele respective, cu cimitire, cu PUZ-uri aprobate, care erau introduse în aceste zone”, a declarat Diana Buzoianu.
De asemenea, pe hărți au apărut obiective strategice sau industriale, precum fabrici sau baze militare, ceea ce a stârnit îngrijorări considerabile.
În acest context, Diana Buzoianu a anunțat o schimbare de paradigmă care să echilibreze protecția mediului cu dialogul cu comunitățile afectate.
„Din punctul nostru de vedere, trebuie să schimbăm paradigma. Trebuie să avem și protecția mediului, dar și o dezbatere reală și un acord cu comunitățile.”
Lansarea aplicației digitale și revizuirea hărților sunt menite să aducă mai multă transparență, corectitudine și predictibilitate, atât pentru autorități, cât și pentru primării și cetățeni.
„Scopul este să fie un instrument util, care să ne ajute să facem controale reale și să evităm situațiile în care pe hartă apar lucruri care nu au nicio legătură cu realitatea din teren.”
