Dieta ketogenică, cunoscută pentru eficiența sa în slăbire, ar putea oferi și protecție împotriva unor afecțiuni cerebrale precum Alzheimer, Parkinson și boala Huntington. Aceasta este concluzia unui studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia, și menționat de Science Alert.
Contextul cercetării
Echipa de cercetători a revizuit o serie de studii anterioare care au explorat legătura dintre dieta ketogenică și bolile neurodegenerative. De asemenea, au analizat impactul unui regim alimentar bogat în grăsimi și proteine, dar sărăcit în carbohidrați asupra metabolismului.
Concluziile studiului
Conform rezultatelor, dificultățile în procesarea glucozei, care este principalul „combustibil” al organismului, sunt corelate cu apariția diverselor afecțiuni cerebrale. Cercetătorii sugerează că dieta ketogenică ar putea avea un efect benefic asupra acestor mecanisme metabolice.
„Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, afirmă autorii lucrării, conform sciencealert.
Totuși, aceștia avertizează că, deși rezultatele studiilor preclinice sunt încurajatoare, rămân multe aspecte neexplorate în privința aplicării pe termen lung în practica medicală.
„Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al dietei ketogenice în contexte clinice”, subliniază autorii studiului.
Aspecte ale dietei ketogenice
Dieta ketogenică se bazează pe o reducere drastică a carbohidraților și o creștere a aportului de grăsimi și proteine, ceea ce determină organismul să intre într-o stare metabolică denumită cetoză. În această stare, corpul arde grăsimile pentru energie, generând cetone care devin o sursă alternativă de combustibil pentru creier.
Acest proces metabolic poate conduce la pierdere în greutate, motiv pentru care dieta este adesea utilizată în acest scop, dar și ca tratament medical în anumite cazuri, precum epilepsia.
Cercetătorii au identificat mai multe mecanisme prin care dieta keto ar putea oferi protecție neuroprotectoare. Unul dintre acestea este capacitatea neuronilor de a utiliza cetonele ca sursă de energie alternativă în cazul în care metabolismul glucozei este afectat, un fenomen documentat în studii legate de boala Alzheimer. Acest proces ar putea ajuta la stabilizarea funcției neuronale.
Necesitatea unor studii suplimentare
În ciuda rezultatelor promițătoare, autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a verifica eficiența și siguranța dietei keto în prevenirea sau tratarea bolilor neurodegenerative.
De asemenea, dieta keto este considerată una dintre cele mai dificile de urmat, care poate crea probleme în ceea ce privește aderența pacienților. Aceasta este asociată cu o serie de efecte secundare neplăcute, cum ar fi constipația, insomnie și colesterol crescut.
Studiile anterioare au sugerat că dieta keto ar putea avea efecte negative pe termen lung, inclusiv un risc crescut de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Prin urmare, aceste dezavantaje trebuie evaluate cu atenție în raport cu potențialele beneficii ale dietei.
Urmărește newsrecorder.ro pentru analize economice și financiare pe înțelesul tuturor.
