Răzvan Foncea, cercetător în politici publice și strategist la Edge Institute, a subliniat importanța digitalizării pentru securitatea națională, afirmând că un stat digitalizat este mai bine echipat pentru a face față atacurilor hibride. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Frontier Defense” al G4Media.
Contextul digitalizării în România
Foncea a propus dezvoltarea unui „scut digital” și a unei arhitecturi clare de guvernanță, care să includă un centru de comandă pentru transformarea tehnologică. El a menționat că anularea alegerilor din 2024, care expune țara la vulnerabilități, ar trebui să fie utilizată ca o oportunitate pentru a publica un raport similar cu cel care a condamnat comunismul.
Provocările actuale ale României
Printre principalele vulnerabilități ale României se numără lipsa interoperabilității datelor, competențele digitale scăzute în administrație și societate, precum și utilizarea riscantă a inteligenței artificiale de către stat. Foncea recomandă educația digitală timpurie, testarea inovațiilor în huburi de tip „sandbox” și desfășurarea unor campanii naționale de alfabetizare digitală.
În prezent, România ocupă locul 72 în clasamentul global al digitalizării, conform indicelui E-Government Development Index (EGDI) realizat de ONU, fiind sub alte state precum Uzbekistan sau Ucraina. Oana Gheorghiu, vicepremier, a explicat că corupția din rândul politicienilor împiedică procesul de digitalizare, deoarece acesta ar duce la o mai mare transparență.
Foncea a subliniat că un stat digitalizat oferă o protecție mai bună cetățenilor săi împotriva amenințărilor hibride și militare, evidențiind faptul că statele cu un grad ridicat de digitalizare sunt cele mai reziliente.
Exemple internaționale de digitalizare
Un exemplu notabil este Estonia, care a implementat conceptul de ambasade de date, unde serverele cu informații despre cetățeni sunt amplasate în alte state. Aceasta asigură continuitatea funcționării statului în caz de conflict. Foncea a subliniat că digitalizarea poate salva statul, evidențiind că Ucraina a dezvoltat aplicația Diia pentru a menține legătura cu cetățenii, chiar și în condiții dificile.
Foncea a subliniat că, fără un centru de comandă dedicat și un leadership asumat, eforturile de transformare digitală vor fi ineficiente. Acesta a propus numirea unui viceprim-ministru responsabil cu transformarea digitală, care să coordoneze întregul proces.
Necesitatea unui scut digital
După anularea alegerilor din 2024, România ar trebui să transforme reziliența digitală într-un proiect național. Foncea a comparat necesitatea unui „scut digital” cu scutul de la Deveselu, subliniind că este nevoie de formare extinsă în administrația publică.
Edge Institute explorează modalități de a întări capacitatea instituțiilor publice de a răspunde la amenințări cibernetice. Foncea a menționat că, în ciuda opiniilor contrare, România nu dispune de suficiente talente în domeniul securității cibernetice, iar legătura dintre aceste talente și administrația publică este deficitară.
Lipsa interoperabilității și utilizarea greșită a inteligenței artificiale
Foncea a subliniat că serviciile digitale din România trebuie să comunice eficient între ele și să funcționeze într-un cadru solid de management al datelor. Actualmente, nu există protocoale de interoperabilitate între structuri ale aceluiași minister, ceea ce contribuie la o vulnerabilitate structurală. De asemenea, adoptarea și finanțarea inteligenței artificiale sunt deficitare, iar strategia națională de AI ar trebui să fie corelată cu viitorul cadru de investiții europene.
Foncea a atras atenția asupra utilizării riscante a inteligenței artificiale în administrația publică, unde funcționarii introduc date personale fără respectarea unor protocoale de securitate. În prezent, absorbția fondurilor europene pentru digitalizare este afectată de lipsa capacității administrative, iar instituțiile locale sunt insuficient pregătite.
Ce măsuri pot fi luate?
Tranziția industriei IT din România de la outsourcing la inovație este o soluție pentru avansarea digitalizării. Foncea sugerează crearea de „sandbox-uri” pentru testarea soluțiilor inovatoare în colaborare cu mediul academic și ONG-uri. De asemenea, educația digitală ar trebui să înceapă devreme, iar o campanie națională de alfabetizare digitală este esențială, mai ales în zonele rurale, având în vedere că România se află pe ultimul loc în UE la competențe digitale.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
