Declarațiile recente subliniază una dintre cele mai sensibile dispute dintre cele două state membre NATO, conform publicației Greek Reporter.
Erdogan a făcut aceste declarații miercuri, în fața jurnaliștilor aflați la bordul avionului prezidențial, în timpul întoarcerii de la Bișkek, Kârgâzstan, unde participase la un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai.
Întrebat despre reacția Turciei în cazul în care Grecia își va întări prezența militară pe insule, liderul de la Ankara a afirmat că țara sa va face „ceea ce este necesar”.
Erdogan a cerut Atenei să abandoneze ceea ce el a numit un „drum greșit” și să oprească înarmarea insulelor pe care Turcia le consideră demilitarizate. Președintele turc a invocat și lecțiile istoriei în mesajul său către Grecia.
În același timp, liderul turc a afirmat că Ankara își dorește dezvoltarea relațiilor cu Grecia pe baza principiilor bunei vecinătăți, dar a acuzat Atena că nu a răspuns întotdeauna inițiativelor venite din partea Turciei.
Erdogan a subliniat că țara sa nu caută să obțină teritorii care aparțin Greciei sau altui stat, dar a avertizat că Ankara nu va accepta ceea ce consideră a fi încălcări ale propriilor drepturi.
„Oricine interpretează abordarea calmă și rezonabilă a Turciei drept slăbiciune face o mare greșeală”, a declarat președintele turc.
Disputa referitoare la statutul militar al insulelor din Marea Egee persistă de mai multe decenii.
Turcia se bazează pe prevederile Tratatului de la Lausanne din 1923 și ale Tratatului de Pace de la Paris din 1947 pentru a contesta prezența militară pe mai multe insule grecești din estul Mării Egee și din Dodecanez.
Grecia contestă această interpretare a Ankarei, susținând că suveranitatea sa asupra insulelor și statutul juridic al acestora sunt clar stabilite prin tratatele internaționale.
În cazul insulelor Lesbos, Chios, Samos și Ikaria, Atena afirmă că Tratatul de la Lausanne nu impune o demilitarizare completă, ci doar anumite restricții referitoare la bazele navale și fortificațiile, permițând totuși menținerea unor forțe militare regulate, de poliție și jandarmerie.
De asemenea, Grecia susține că prevederile anterioare referitoare la Limnos și Samothrace au fost modificate prin Convenția de la Montreux din 1936.
Referitor la insulele Dodecanez, Atena afirmă că Turcia nu a fost parte la Tratatul de Pace de la Paris din 1947 și, prin urmare, nu poate invoca prevederile acestuia.
Guvernul elen justifică menținerea forțelor defensive pe insule prin prezența militară turcă de pe coasta apropiată, prin amenințarea Ankarei cu războiul în cazul extinderii apelor teritoriale grecești în Marea Egee și prin dreptul la autoapărare prevăzut de articolul 51 al Cartei ONU.
În martie 2026, Ministerul grec de Externe a calificat drept „nefondate” solicitările Turciei privind demilitarizarea, subliniind că postura defensivă a țării nu este negociabilă.
Noile declarații ale lui Erdogan aduc astfel din nou în atenție un diferend vechi între Grecia și Turcia, în contextul dialogului diplomatic menținut între cele două state NATO în ultimii ani.
