Propunerea de modificare a dreptului de veto în Consiliul de Securitate face parte din declarația intitulată „În sprijinul unui multilateralism eficient”, adoptată miercuri de Uniunea Europeană și statele membre la Wicklow, Irlanda. Aceasta intervine într-un context internațional marcat de tensiuni geopolitice și de încălcări ale dreptului internațional, care afectează capacitatea Organizației Națiunilor Unite (ONU) de a gestiona crize majore.
Contextul inițiativei franco-mexicane
Conform Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS), europenii susțin inițiativa Franței și Mexicului, care vizează reglementarea utilizării dreptului de veto în Consiliul de Securitate. Această reglementare ar fi aplicabilă în situații în care se comit atrocități în masă.
În prezent, cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate – Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit – au capacitatea de a bloca, prin veto, orice rezoluție, chiar dacă aceasta este susținută de ceilalți membri. Această situație reprezintă o problemă majoră pentru eficiența Consiliului.
Obiectivele reformei
Inițiativa franco-mexicană își propune ca membrii permanenți să se abțină de la utilizarea veto-ului în cazul unor atrocități în masă. O astfel de schimbare ar putea preveni blocarea acțiunilor Consiliului de Securitate de către un singur membru permanent în circumstanțe critice.
Dreptul de veto este doar unul dintre subiectele avute în vedere în declarația comună, care include și reformarea mai generală a sistemului ONU. Uniunea Europeană își dorește o organizație mai eficientă și mai reprezentativă, capabilă să răspundă mai bine la crizele internaționale.
De asemenea, europenii susțin continuarea procesului de reformă inițiat prin proiectul UN80, lansat în 2025, la 80 de ani de la înființarea ONU, care are ca scop simplificarea funcționării organizației și reducerea costurilor.
Protejarea instanțelor internaționale
Un alt aspect important din declarație se referă la protecția instanțelor internaționale și a persoanelor care colaborează cu acestea. Uniunea Europeană solicită ca aceste entități să fie apărate de presiuni, intimidări și ingerințe externe.
Printre instanțele menționate se numără Curtea Internațională de Justiție, care rezolvă litigii între state, și Curtea Penală Internațională, responsabilă pentru judecarea persoanelor acuzate de crime grave la nivel internațional.
Finanțarea ONU și respectarea normelor internaționale
Declarația abordează și problema finanțării ONU, subliniind că statele membre trebuie să-și achite contribuțiile stabilite integral și la timp, conform obligațiilor prevăzute în Carta ONU.
De asemenea, europenii solicită respectarea Convenției ONU asupra dreptului mării și a normelor internaționale referitoare la utilizarea mărilor și oceanelor.
Viitorul reformelor ONU
Reformele ONU vor continua și sub viitorul secretar general, care va prelua funcția la 1 ianuarie 2027, după încheierea mandatului lui António Guterres. Uniunea Europeană își exprimă disponibilitatea de a colabora cu noul lider al organizației pentru a continua procesul de reformă.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
