O echipă de cercetători de la Universitatea Yale a dezvoltat o metodă inovatoare pentru eliminarea substanțelor PFAS, cunoscute sub denumirea de „chimicale eterne”, din terenurile agricole contaminate.
Această tehnică promite să reducă semnificativ costurile de decontaminare și să ajute la îmbunătățirea calității solului.
Anual, milioane de tone de nămol provenit din epurarea apelor uzate sunt utilizate ca îngrășământ natural pe terenurile agricole din Statele Unite, conform informațiilor furnizate de ScienceAlert.
## Problemele generate de contaminare
Utilizarea nămolului are un impact semnificativ asupra fermierilor, dar o parte considerabilă din acesta este contaminată cu PFAS. Acești compuși chimici sunt extrem de rezistenți și nu se degradează cu ușurință în natură.
Un cercetător în științele mediului a menționat că „problema contaminării terenurilor agricole cu PFAS îi afectează în mod disproporționat pe micii fermieri și pe fermierii ecologici”.
PFAS sunt denumite „chimicale eterne” datorită stabilității legăturii carbon-fluor din structura lor, ceea ce le permite să persiste în mediu timp de mii de ani.
Prin aplicarea repetată a biosolidelor, PFAS se acumulează în sol, având riscul de a ajunge în râuri și lacuri sau de a fi absorbite de plante, intrând astfel în lanțul alimentar.
Studiile sugerează că expunerea la PFAS ar putea fi asociată cu un risc crescut de cancer, probleme în timpul sarcinii și reproducerii, boli cardiovasculare, scleroză multiplă și tulburări de fertilitate.
## O soluție economică
Costurile actuale pentru decontaminarea terenurilor agricole din SUA variază între 800.000 și 1,6 milioane de dolari pe hectar, ceea ce se traduce printr-un total estimat de aproximativ 8 trilioane de dolari.
Noua metodă propusă ar putea reduce aceste costuri la aproximativ 29.000 de dolari pe hectar, dacă procesul este repetat timp de până la 20 de ani pentru a asigura curățarea completă a terenului.
Spre deosebire de metodele tradiționale, care implică excavarea și arderea solului, ceea ce duce la distrugerea stratului fertil și la emisii mari de dioxid de carbon, noua abordare sprijină sănătatea terenului.
## Procesul de decontaminare
Primul pas în acest proces constă în aplicarea pe terenurile contaminate a unei roci alcaline măcinate, precum bazaltul sau calcarul. Aceasta crește pH-ul solului până la aproximativ 7, facilitând mobilizarea PFAS.
Ulterior, se cultivă plante care au capacitatea de a acumula rapid PFAS, cum ar fi cânepa sau anumite ierburi perene. După recoltare, biomasa este supusă pirolizei pentru a produce biochar.
Biocharul obținut poate fi reaplicat pe teren pentru a imobiliza PFAS rămase în sol și pentru a reduce transferul acestora către culturile agricole.
Cercetătorii subliniază că rămân întrebări cu privire la comportamentul PFAS în timpul pirolizei, studiile indicând necesitatea unor temperaturi de cel puțin 800°C pentru a reduce semnificativ nivelurile acestor substanțe.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
