Emigrarea românilor în perioada regimului comunist
În toamna anului 1989, România se confrunta cu o criză demografică semnificativă, în contextul în care regimul lui Nicolae Ceaușescu încerca să cenzureze această realitate. Potrivit Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), zeci de mii de cetățeni români, în special etnici germani, dar și români și maghiari, căutau să părăsească țara în direcția Republicii Federale Germania.
Contextul emigrației
Între anii 1987 și 1989, 47.123 de români au solicitat permisiunea de a emigra în Germania. Regimul comunist a cedat parțial presiunilor internaționale, aprobând 35.486 de plecări, menținând un flux controlat de aproximativ 12.000 de emigranți pe an. În 1987, 12.175 de români au plecat, iar în 1988, numărul a crescut la 12.744. În primele opt luni ale anului 1989, 10.147 de români au părăsit țara.
Până în septembrie 1989, existau 88.939 de cereri de plecare nerezolvate, unele dintre ele fiind blocate încă din 1975. Această situație reflectă dificultățile birocratice și restricțiile impuse de regimul comunist asupra libertății de mișcare.
Modalități de evaziune
Cea mai frecvent utilizată metodă de evaziune era refuzul de întoarcere din călătorii. Astfel, 5.536 de români au reușit să rămână în străinătate. În 1988, regimul a restricționat drastic vizele turistice, iar în 1989, doar 368 de vize au fost aprobate.
Un alt mod de a evada din țară era traversarea ilegală a frontierei. Aproximativ 2.243 de persoane, majoritatea bărbați tineri, au reușit să ajungă în Germania. Județul Timiș s-a evidențiat, având 1.138 de timișeni care au fugit în Germania. Printre aceștia se numără și membrii trupei Phoenix, care au reușit să evadeze în 1977 cu ajutorul lui Nicu Covaci.
Consecințele și statisticile emigrației
În ciuda eforturilor, nu toți cei care au încercat să fugă au reușit. 484 de români au fost prinși în tentativa de a trece ilegal frontiera. Sibiul s-a dovedit a fi epicentrul birocratic al emigrației, având cel mai mare număr de dosare blocate și aprobări. Bucureștiul a fost, de asemenea, un punct important în migrarea urbană și intelectuală.
Documentele prezentate de CNSAS fac parte din dosarul A.C.N.S.A.S. Cab. I.V., vol. 48, reflectând complexitatea și amploarea fenomenului emigrației românilor în perioada regimului comunist.
Urmareste News Recorder pentru stiri politice si economice explicate clar.
