Comisia Europeană evaluează posibilitatea de a oferi mai multă flexibilitate bugetară statelor membre ale Uniunii Europene, ca răspuns la creșterea costurilor energetice cauzate de conflictul din Iran, conform Bloomberg News.
Propunerea aflată în discuție la nivelul executivului european ar permite guvernelor să aloce în jur de 0,3% din produsul intern brut pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste cheltuieli să fie incluse în cadrul fiscal strict al UE. Această măsură ar oferi capitalelor europene mai mult spațiu de manevră într-un context în care prețurile ridicate la energie afectează atât gospodăriile, cât și companiile.
Deocamdată, discuțiile sunt în faza de analiză. O eventuală decizie ar reprezenta o nouă încercare a Bruxelles-ului de a echilibra disciplina bugetară cu necesitatea de a oferi sprijin economic în fața unui șoc extern major.
Creșterea prețurilor la energie
Creșterea prețurilor la energie a devenit o preocupare majoră în Europa, în urma escaladării conflictului din Iran, care a afectat piețele globale de petrol și gaze. Economiile europene, care depind în continuare de importurile energetice, se confruntă cu riscul ca scumpirea combustibililor să alimenteze inflația, să reducă puterea de cumpărare și să afecteze competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie.
Comisia Europeană a solicitat recent ca măsurile de sprijin adoptate de statele membre să fie bine țintite, temporare și să fie în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale UE, care vizează reducerea dependenței de combustibili fosili. Bruxelles-ul a criticat anterior intervențiile generale, cum ar fi reducerile de taxe la combustibili, subliniind că acestea pot fi costisitoare și pot diminua stimulentele pentru reducerea consumului de energie.
Posibile măsuri de sprijin
Relaxarea propusă ar putea permite guvernelor să finanțeze scheme de compensare pentru consumatorii vulnerabili, ajutoare pentru industriile afectate sau măsuri de stabilizare a costurilor energetice. Cu toate acestea, excluderea acestor cheltuieli din cadrul fiscal european ar putea ridica întrebări legate de sustenabilitatea finanțelor publice, în special în statele cu datorii ridicate.
Noile reguli fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile publice pe traiectorii sustenabile, în urma anilor de cheltuieli excepționale cauzate de pandemia COVID-19, criza energetică generată de invazia Rusiei în Ucraina și, mai recent, creșterea cheltuielilor pentru apărare. În acest context, orice nouă excepție bugetară trebuie să fie atent calibrată pentru a preveni o relaxare fiscală excesivă.
Momentan, nu este clar când ar putea Comisia Europeană să prezinte oficial propunerea și ce condiții ar putea fi asociate flexibilității fiscale.
Impactul pentru România
Pentru România, o derogare de acest tip ar putea deveni esențială în contextul în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, fiind totodată sub presiune să limiteze impactul creșterii prețurilor la energie și carburanți asupra populației și industriei. România are deja angajamente de consolidare fiscală, iar Comisia Europeană preconizează că deficitul bugetar ar putea rămâne ridicat și în 2026.
În ultimele luni, autoritățile române au implementat măsuri de intervenție pentru a atenua efectele crizei energetice, inclusiv mecanisme de plafonare și compensare a facturilor la energie electrică și gaze, în special pentru consumatorii vulnerabili.
O eventuală flexibilizare a regulilor europene ar oferi Guvernului de la București un spațiu suplimentar pentru a finanța aceste măsuri, fără ca suma totală să afecteze direct obiectivele fiscale asumate în fața Bruxelles-ului. Astfel, România ar putea beneficia de o marjă temporară pentru intervenții în sectorul energetic, fără să fie penalizată imediat în evaluarea deficitului, dacă propunerea va fi aprobată în forma discutată.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
