Statele membre ale Uniunii Europene au utilizat puțin peste jumătate din fondurile de 577 de miliarde de euro alocate prin programul de redresare economică (PNRR) în urma pandemiei de Covid-19, conform unui raport recent al Financial Times.
Contextul stimulentului economic european
Facilitatea de redresare și reziliență (PNRR) a fost introdusă în 2021, ca răspuns la impactul economic devastator al carantinei și al întreruperilor din lanțurile de aprovizionare. Programul a fost conceput ca un mecanism de ajutor comun pentru a sprijini guvernele în eforturile de revitalizare a economiilor lor.
Utilizarea fondurilor PNRR în Uniunea Europeană
Până la sfârșitul anului trecut, statele membre ale UE au cheltuit aproximativ 310 miliarde de euro, echivalentul a 53% din suma totală disponibilă. Datele publicate marți de Eurostat subliniază că Italia, Spania și Polonia, cei mai mari beneficiari ai programului, au reușit să acceseze doar 57%, 44%, respectiv 26% din alocările lor.
Filippo Taddei, economist senior pentru Europa la Goldman Sachs, a explicat că incapacitatea de a absorbi o cotă mai mare din fonduri a fost influențată de inflația ridicată generată de criza energetică cauzată de războiul din Ucraina. Aceasta a dus, printre altele, la o încetinire a sectorului construcțiilor.
În plus, informații din presa spaniolă indică că Spania a redirecționat peste 10 miliarde de euro din fondurile destinate combaterii pandemiei către sistemul de asistență socială, sub conducerea prim-ministrului Pedro Sánchez.
Dificultăți întâmpinate de statele membre
Capitalele europene s-au confruntat cu obstacole semnificative în implementarea programelor, ceea ce a dus la o concentrare a cheltuielilor pentru infrastructură în anii 2025 și 2026. Taddei a menționat că invazia Ucrainei de către Rusia și alte evenimente externe au diminuat efectele programului asupra creșterii economice.
Estimările sugerează că impactul cumulativ al PNRR ar putea contribui cu aproximativ 0,8 până la 1% la PIB-ul suplimentar al UE anual, între 2021 și 2026. Taddei a adăugat că evaluarea impactului pe termen mediu va putea fi realizată cel mai devreme la 24 de luni după finalizarea programului.
În perioada 2022-2024, economia europeană a fost afectată de șocuri energetice, iar Taddei a subliniat că, în lipsa acestor perturbări, execuția planului ar fi putut avea un impact mai semnificativ.
Perspectivele pentru viitorul PNRR
Până în prezent, guvernele UE au beneficiat de 405 miliarde de euro de la Comisia Europeană. Rămâne de văzut dacă acestea vor reuși să solicite restul de 172 miliarde de euro, în împrumuturi și granturi, până la termenul limită din septembrie, cu obligația ca banii să fie utilizați până la sfârșitul anului.
Prelungirea programului PNRR după 2023 este considerată improbabilă, în special din cauza condițiilor impuse de anumite țări, precum Olanda, care a acceptat împrumutul comun cu condiția ca acesta să fie o operațiune unică, cu termen limită strict de 2026.
De asemenea, dimensiunea împrumuturilor a fost mult mai mică decât cele 755 de miliarde de euro planificate inițial. Țări precum Germania și Franța au preferat să nu acceseze fondurile, având capacitatea de a se împrumuta la costuri mai mici pe piețele financiare.
În ceea ce privește utilizarea fondurilor, sumele solicitate au fost cheltuite în proporții de 82% și 97%. Eulalia Rubio, cercetător senior la Institutul Jacques Delors din Paris, a observat o diferență semnificativă între beneficiarii mari și cei mici, ceea ce reflectă dificultățile în gestionarea unor sume mari din fondurile de redresare.
Rubio a adăugat că unii dintre factorii care contribuie la utilizarea eficientă a fondurilor de către Germania și Franța pot include „nivelul de capacitate administrativă sau nivelul de complexitate” al proiectelor.
Urmărește newsrecorder.ro pentru analize economice și financiare pe înțelesul tuturor.
