Ghețarii elvețieni suferă pierderi semnificative: 5,5% din volum în 2026
Recent, Serviciul elvețian de monitorizare a ghețarilor GLAMOS, împreună cu Academia Elvețiană de Științe, a anunțat o scădere alarmantă a volumului ghețarilor din Elveția. În 2026, volumul de gheață pierdut a fost de 5,5%, marcând a doua cea mai mare scădere procentuală înregistrată vreodată. Recordul anterior a fost stabilit în 2022, când pierderile au fost și mai mari.
Contextul fenomenului de topire accelerată
Fenomenul topirii ghețarilor s-a intensificat în ultimii ani. În ultimele cinci luni, volumul gheții din ghețarii din Elveția a scăzut cu aproape 20%, conform specialiștilor citați de agenția AP. Matthias Huss, directorul GLAMOS și profesor de glaciologie la ETH Zürich, subliniază importanța zăpezii de iarnă pentru supraviețuirea ghețarilor. Aceasta protejează gheața veche de topire și contribuie la formarea gheții noi.
În 2026, condițiile meteorologice nefavorabile, caracterizate prin temperaturi ridicate și o cantitate redusă de zăpadă, au agravat situația. Acest strat de zăpadă este esențial pentru menținerea ghețarilor, iar dispariția sa rapidă are efecte devastatoare asupra volumului total de gheață.
Pierderi de apă și impactul asupra sistemului hidrografic
În perioada iulie-septembrie 2026, ghețarii din Elveția au pierdut aproximativ 2,2 trilioane de litri de apă prin topire. Această cantitate este de patru ori mai mare decât consumul anual de apă al țării, care are o populație de aproximativ 9,1 milioane de locuitori. Pierderile nu afectează doar peisajul, ci și resursele de apă ale Europei.
Elveția, cunoscută drept „turnul de apă al Europei”, depinde de ghețarii săi pentru alimentarea unor râuri importante, cum ar fi Dunărea, Rinul și Ronul. De asemenea, topirea accelerată a ghețarilor are implicații pentru sectorul energetic, având în vedere că peste 50% din energia electrică a Elveției provine din hidroenergie, iar apa din zonele alpine este crucială pentru acest sistem.
Monitorizarea ghețarilor și efectele topirii
Specialiștii au efectuat monitorizări detaliate pentru a evalua efectele topirii accelerate. Apa care curge prin ghețari a generat noi fisuri și cursuri de scurgere. Pentru a urmări traseul apei, cercetătorii au utilizat coloranți roșii în cursurile de apă.
Ghețarii Allalin, Clariden, Rhône și Aletsch au fost printre cei mai afectați. Aletsch, cel mai mare ghețar din Alpi, a înregistrat o reducere semnificativă a grosimii, cu o scădere medie de 2,5 până la 4 metri, iar în cazul unor limbi de ghețar, reducerea a ajuns chiar la 10 metri.
Deși pierderile din 2026 au fost mai mici în termeni absoluți comparativ cu cele din 2003, procentajul este alarmant, având în vedere că volumul total al gheții elvețiene a scăzut la aproximativ o treime din cel existent acum 23 de ani. Experții avertizează că, în condițiile actuale, ghețarii alpini nu au perspective de supraviețuire pe termen lung.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
